• Home
  • Arhiva
  • Despre
  • Contact
  • Newsletter
  • Planuri de abonament
Abonare
Login
Voi fi bine
  • Articole
    • Adolescenți
    • Nutriție
    • Relații
    • Sexualitate
    • Sport
    • Testimoniale
  • Afectiuni
    • Anxietate
    • Depresie
    • Somn
    • Burnout
    • Tulburare bipolară
  • Resurse
    • Terapia Cognitiv Comportamentala
    • Terapia Relational Emotiva Comportamentala
    • Mindfulness
    • Yoga
    • Psihanaliza
    • Teste de personalitate
  • Media
    • Video
    • Podcast
    • Audio
    • Muzica
  • Caută specialist
    • Director
  • Freemium
  • PremiumExtra
Fara rezultate
Vezi toate rezultate
Voi fi bine
  • Articole
    • Adolescenți
    • Nutriție
    • Relații
    • Sexualitate
    • Sport
    • Testimoniale
  • Afectiuni
    • Anxietate
    • Depresie
    • Somn
    • Burnout
    • Tulburare bipolară
  • Resurse
    • Terapia Cognitiv Comportamentala
    • Terapia Relational Emotiva Comportamentala
    • Mindfulness
    • Yoga
    • Psihanaliza
    • Teste de personalitate
  • Media
    • Video
    • Podcast
    • Audio
    • Muzica
  • Caută specialist
    • Director
  • Freemium
  • PremiumExtra
Fara rezultate
Vezi toate rezultate
Voi fi bine
Fara rezultate
Vezi toate rezultate

Autocompasiunea te face un om mai bun

Bogdan Chirea de Bogdan Chirea
3 august 2022
Timp de citire: 8 min de citit
0 0
A A
0
Acasa Articole
PUBLICITATE

Autocompasiunea înseamnă că ești cald cu tine însuți atunci când suferi sau greșești, mai degrabă decât să te judeci aspru. Umanitatea comună înseamnă că îți reamintești că toată lumea suferă sau greșește uneori, mai degrabă decât să cedezi sentimentului că ești singurul care trece prin lucruri atât de grele.

Psihologul Kristin Neff, a fost pionier în studiul științific al compasiunii de sine în urmă cu două decenii. Domeniul a explodat de atunci, cu noi cercetări pe această temă care apar tot timpul. Nu este doar un subiect fierbinte în rândul cercetătorilor; este, de asemenea, popular în rândul publicului.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când Neff, împreună cu colegul ei Chris Germer, au creat un curs pentru a-i învăța pe oameni despre autocompasiune. Peste 100.000 de oameni au trecut prin cursul de opt săptămâni, iar studiile clinice au găsit efecte foarte pozitive asupra stărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, precum și asupra sănătății fizice.

Neff a început prin a dezvolta un model a ceea ce este autocompasiunea. Ea a identificat trei componente: bunătatea de sine, umanitatea comună și atenția

Obiecțiile obișnuite la autocompasiune – și modul în care cercetarea le risipă

CITESTE SI

dieta mediteraneana dementa

Dieta mediteraneană este legată de riscul redus de a dezvolta demență

23 mai 2023
autocompasiunea

Ce este sindromul Stockholm și cum se poate transpune în alte situații din viața reală

22 mai 2023

Cea mai frecventă obiecție este preocuparea că autocompasiunea ne-ar putea răpi motivația de a ne îmbunătăți. Dacă nu mă autocritic atunci când fac greșeli, mă voi simți în continuare motivat să învăț din ele?

În 2012, psihologii de la Universitatea Berkeley din California au efectuat o mare parte de cercetări experimentale pentru a vedea dacă autocompasiunea și motivația erau într-adevăr în contradicție.

Cobaii erau studenți de la Berkeley, cărora li sa instruit să susțină un examen academic extrem de provocator – atât de provocator, de fapt, încât toată lumea s-a descurcat rău. Dar elevii fuseseră împărțiți în trei grupuri, iar fiecare grupă a primit un mesaj diferit după test.

Un grup a primit un mesaj de autocompasiune: „Dacă ai avut dificultăți cu testul pe care tocmai l-ai făcut, nu ești singur. Este obișnuit ca studenții să întâmpine dificultăți cu astfel de teste.” Un alt grup a primit un impuls al stimei de sine: „Trebuie să fii inteligent dacă ai intrat în Berkeley!” (Rețineți că stima de sine nu este același lucru cu autocompasiunea, deoarece se concentrează pe validarea punctelor forte mai degrabă decât pe acceptarea faptului că toți avem puncte slabe.) Ultimului grup nu i s-a spus nimic; presupunerea cercetătorilor a fost că studenții, fiind studenți la o universitate extrem de competitivă, s-ar judeca aspru pentru că au picat un test.

Apoi, cercetătorii le-au oferit tuturor studenților șansa de a studia atâta timp cât au dorit pentru un nou test. Grupul de autocompasiune a studiat cel mai mult, afișând cea mai mare motivație de a se îmbunătăți după un eșec inițial (și, de asemenea, a obținut un scor puțin mai mare!).

Această motivație pentru îmbunătățire se extinde și în domeniul interpersonal. Aceiași cercetători au descoperit că oamenii mai plini de compasiune sunt mai predispuși să-și dorească să-și ceară scuze și să-și repare greșelile în comparație cu ceilalți. Ei sunt mai capabili să recunoască atunci când au făcut o greșeală, deoarece greșelile nu se simt atât de condamnatoare din punct de vedere psihologic. Acest lucru le permite să-și asume mai multă, nu mai puțină, responsabilitate pentru acțiunile lor.

„Ceea ce face autocompasiunea este de fapt să-ți ofere acel sentiment de siguranță pentru a putea spune: „Bine, am greșit sau m-am încurcat. Mă simt atât de rău. Ei bine, este uman. Oamenii greșesc. Cum pot repara asta?’”, a spus Neff. În schimb, „Dacă simți rușine, îți oprește capacitatea de a învăța din greșeli.”

O sucrtă remarcă: rușinea este afirmația „Sunt rău”. Vina este „am făcut ceva rău”. Acum, ceea ce este cu adevărat interesant este că, în timp ce oamenii plini de compasiune sunt mai puțin probabil să se simtă rușinați, ei sunt mai probabil să se simtă vinovați.

În 2016, cercetătorii au arătat acest lucru în mod experimental, cerând elevilor să aleagă: fie faceți singuri o sarcină enervantă, fie lăsați pe altcineva. Cei care au ales să o facă au fost apoi împărțiți în două grupuri: unul a făcut o practică scrisă de autocompasiune, în timp ce un grup de control doar a scris despre un hobby la întâmplare. Când elevii au fost apoi rugați să evalueze cât de acceptabil a fost să renunțe la sarcina enervantă, cei din grupul de control și-au văzut actul egoist ca fiind mai acceptabil, în timp ce cei din grupul de autocompasiune l-au văzut ca fiind mai puțin acceptabil.

„Descoperirile noastre demonstrează că oamenii mai conștienți de nivelul lor de autocompasiune susțin o judecată morală mai dură asupra lor și își acceptă mai puțin propriile încălcări morale”, au scris autorii.

Lucrul grozav despre autocompasiune este că este o abilitate pe care oricine o poate învăța. Deși ar putea fi mai greu pentru unii oameni, cum ar fi cei care au experimentat genul de traumă care generează un critic interior aspru, oricine poate practica autocompasiunea și o poate dezvolta în timp.

Autocompasiunea

Autocompasiunea nu este autocompătimire

Când indivizii simt autocompătimire, devin cufundați în propriile probleme și uită că alții au probleme similare. Ei ignoră interconexiunile lor cu ceilalți și, în schimb, simt că sunt singurii din lume care suferă. Compătimirea de sine tinde să sublinieze sentimentele egocentrice de separare de ceilalți și să exagereze amploarea suferinței personale.

Autocompasiunea, pe de altă parte, permite cuiva să vadă experiențele legate de sine și de alții fără aceste sentimente de izolare și deconectare. De asemenea, indivizii care se compătimesc pe sine sunt adesea purtați de propria lor dramă emoțională și învăluiți. Ei nu pot să se retragă din situația lor și să adopte o perspectivă mai echilibrată sau mai obiectivă. În schimb, luând perspectiva celuilalt plin de compasiune față de sine, „spațiul mental” este oferit pentru a recunoaște contextul uman mai larg al experienței cuiva și pentru a pune lucrurile într-o perspectivă mai mare. („Da, este foarte greu prin ce trec acum, dar este normal și firesc ca ființele umane să se lupte uneori. Nu sunt singur…”)

Autocompasiune nu este indulgență de sine

Autocompasiunea este, de asemenea, foarte diferită de îngăduința de sine. Mulți oameni spun că sunt reticenți în a fi plini de compasiune față de ei înșiși, deoarece le este frică că s-ar lăsa să scape cu orice. „Sunt stresat astăzi, așa că, pentru a fi amabil cu mine, mă voi uita la televizor toată ziua și voi mânca un kilogram de înghețată.”

Aceasta, totuși, este mai degrabă auto-indulgență decât autocompasiune. Amintește-ți că a fi plin de compasiune cu tine însuți înseamnă că vrei să fii fericit și sănătos pe termen lung. În multe cazuri, doar să-ți dai plăcere poate dăuna bunăstării (cum ar fi consumul de droguri, mâncatul în exces, a fi un leneș de canapea), în timp ce oferindu-ți sănătate și fericire de durată implică adesea o anumită neplăcere (cum ar fi renunțarea la fumat, pierderea în greutate, exerciții fizice). Oamenii sunt adesea foarte duri cu ei înșiși atunci când observă ceva pe care doresc să-l schimbe, deoarece cred că se pot rușina în acțiune – abordarea auto-flagelației. Cu toate acestea, această abordare deseori se întoarce împotriva ta dacă nu te poți confrunta cu adevăruri dificile despre tine, deoarece ți-e atât de frică să nu te urăști dacă o faci. Astfel, punctele slabe pot rămâne nerecunoscute într-o încercare inconștientă de a evita autocenzura. În contrast, grija intrinsecă compasiunii oferă o forță motivatoare puternică pentru creștere și schimbare, oferind în același timp siguranța necesară pentru a vedea clar sinele, fără teama de auto-condamnare.

Sfaturi pentru a practica autocompasiunea

Autocompasiunea este adesea un mod radical nou de a relaționa cu noi înșine. Cercetările arată că, cu cât exersăm mai mult să fim amabili și plini de compasiune cu noi înșine, fie utilizând practici informale, cum ar fi Pauza de autocompasiune, fie practici formale de meditație, cum ar fi Respirația afectuoasă, cu atât vom crește mai mult obiceiul de a autocompasiune.

Există câteva sfaturi pentru a practica autocompasiunea, care sunt importante de reținut atât pentru practicanții începători, cât și pentru cei experimentați. Autocompasiunea este o practică de bunăvoință, nu de sentimente bune. Cu alte cuvinte, chiar dacă poziția prietenoasă și de susținere a autocompasiunii are ca scop atenuarea suferinței, nu putem controla întotdeauna felul în care sunt lucrurile. Dacă folosim practica autocompasiunii pentru a încerca să ne facem durerea să dispară prin suprimarea ei sau luptând împotriva ei, lucrurile se vor înrăutăți probabil. Cu compasiune de sine, acceptăm cu atenție că momentul este dureros și ne îmbrățișăm cu bunătate și grijă ca răspuns, amintindu-ne că imperfecțiunea face parte din experiența umană comună. Acest lucru ne permite să ne menținem în dragoste și conexiune, oferindu-ne sprijinul și confortul necesar pentru a suporta durerea, oferind în același timp condițiile optime pentru creștere și transformare.

Unii oameni constată că atunci când practică autocompasiunea, durerea lor crește de fapt la început. Numim acest fenomen backdraft, un termen de stingere a incendiilor care descrie ce se întâmplă atunci când o ușă dintr-o casă în flăcări este deschisă – oxigenul intră și flăcările se sting.

Un proces similar poate avea loc atunci când deschidem ușa inimilor noastre – dragostea intră și durerea veche iese. Există câteva vorbe care descriu acest proces: „Când ne dăruim iubire necondiționată, descoperim condițiile în care am fost neiubiți” sau „Dragostea dezvăluie totul diferit de ea însăși”. Din fericire, putem întâlni durerea veche cu resursele de conștientizare și autocompasiune, iar inima va începe în mod natural să se vindece. Totuși, înseamnă că trebuie să ne permitem să învățăm lenți atunci când vine vorba de exersarea autocompasiunii.

Și dacă vreodată ne simțim copleșiți de emoții dificile, cel mai plin de compasiune de sine poate fi să ne retragem temporar – să ne concentrăm pe respirație, pe senzația tălpilor picioarelor pe pământ sau să ne angajăm în acte comportamentale obișnuite de auto- îngrijire cum ar fi să bei o ceașcă de ceai sau să mângâi câinele sau pisica. Făcând acest lucru, întărim obiceiul autocompasiunii – dându-ne ceea ce avem nevoie în acest moment – plantând semințe care în cele din urmă vor înflori și vor crește.

Via: Dr. Kristin Neff, Self-compassion.org
Etichete: bunastarebunatatecompasiuneemotii
ShareTweetTrimite

Articole recomandate parteneri


  • 500 de tineri au parcurs prima luna de formare in skill-urile viitorului
  • ENDORFY lansează Arx 700, noile carcase pentru sisteme PC spațioase
  • Piața europeană de smartphone-uri așteptată să își revină în 2024

  • SAGA Festival lansează SAGA Rave Plane, o scenă în avion cu petreceri exclusiviste
  • Henry Ian Cusick este primul invitat la Comic Con Iași
  • Beciul Domnesc medaliat la International Rosé Championship 2023

  • SAGA Festival lansează SAGA Rave Plane
  • Bilete pe o zi si programul pe zile anuntate de organizatorii Neversea
  • Primul program pe zile anunțat la Untold 2023

Articol anterior

Recomandare carte:  Trei personalități: narcisică, borderline, maniaco-depresivă

Urmatorul articol

Exerciții de autocompasiune care te vor ajuta

Bogdan Chirea

Bogdan Chirea

Voi fi bine este un proiect online dedicat sănătății mintale, anxietate, depresie s.a. Avand o pasiune pentru domeniul psihologiei si urmand terapii prezentate pe acest site, mi-am propus sa scriu si sa promovez articole de dezvoltare personală pentru a veni in sprijinul tuturor celor care au nevoie de ajutor sa inteleaga starile prin care trec.

Postariasemanatoare

dieta mediteraneana dementa
Nutriție

Dieta mediteraneană este legată de riscul redus de a dezvolta demență

23 mai 2023
autocompasiunea
Tulburari

Ce este sindromul Stockholm și cum se poate transpune în alte situații din viața reală

22 mai 2023
autocompasiunea
Relații

8 fapte surprinzătoare despre dragoste și bunăstare

21 mai 2023
autocompasiunea
Sexualitate

Poate terapia să-ți îmbunătățească viața sexuală?

8 mai 2023
autocompasiunea
Articole

Cum pot fi vindecate „rănile” emoționale pornind de la „Originile tale”, în opinia terapeutei Vienna Pharaon

8 mai 2023
autocompasiunea
Articole

Narcisismul: otrava tăcută a relațiilor toxice

7 mai 2023
Urmatorul articol
autocompasiunea

Exerciții de autocompasiune care te vor ajuta

Te rugam sa te loghezi pentru a te alatura discutiei

Articole recente

autocompasiunea

Cum te poți ajuta dacă ai stres post-traumatic

24 mai 2023
dieta mediteraneana dementa

Dieta mediteraneană este legată de riscul redus de a dezvolta demență

23 mai 2023
autocompasiunea

Ce este sindromul Stockholm și cum se poate transpune în alte situații din viața reală

22 mai 2023

Popular

  • ATASAMENT EVITANT

    Să înțelegem persoanele care au un stil de atașament evitant dar și anxios

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • Dificultatea de a iubi pe cineva cu care nu poți fii

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • De ce sentimentele de iubire se transformă în ură

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • Prețul relațiilor „Prieteni cu beneficii”

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
  • Narcisismul: otrava tăcută a relațiilor toxice

    0 shares
    Share 0 Tweet 0
Se redă

Un exercițiu simplu pentru a calma mintea

exercițiu simplu

Un exercițiu simplu pentru a calma mintea

Mindfulness
autocompasiunea

Exercițiu de respirație pentru trei minute de calm

Articole
autocompasiunea

Lecțiile vieții: gândește înainte să judeci

Video
respect

Lectia despre respect – pentru tine și pentru altii

Articole
autocompasiunea

Printesa Diana – De la depresie la loving kindness

Depresie
empatie

Ce este empatia si cum te poate ajuta ea

Video
autocompasiunea

Câteva sfaturi utile ca să ai succes în viață

Articole
autocompasiunea

Despre propria valoare

Video
autocompasiunea

In lupta cu depresia si anxietatea – episodul 10

Video
autocompasiunea

In lupta cu depresia si anxietatea – episodul 9

Video
autocompasiunea

In lupta cu depresia si anxietatea – episodul 8

Video

Audio

autocompasiunea
Podcast

Podcast Voifibine – Ce este teama sau frica de abandon

de Bogdan Chirea
14 aprilie 2023
1

...

Citeste
autocompasiunea

Podcast Voifibine – relaxarea musculară progresivă

5 aprilie 2023
autocompasiunea

Podcast Voifibine: Beneficiile pentru sănătatea mintală ale curățeniei de primăvară

30 martie 2023
Anterior Urmator
Facebook Instagram TikTok RSS Youtube Soundcloud

Despre noi:

Voifibine.ro este un proiect online ce oferă resurse de dezvoltare personală, abordând teme legate de sănătatea mintală. Site-ul își propune creșterea importanței acordării unei atenții deosebite problemelor legate de depresie, anxietate, somn și să ofere tehnici și exerciții de relaxare bazate pe terapii dezvoltate de doctori și psihologi celebrii. [CITESTE MAI MULT]

autocompasiunea

Pentru suport legat de conturile de abonat, adaugarea de cabinete medicale sau propuneri de colaborare, parteneriate sau publicitate folositi adresa de mail salut (at) voifibine.ro

Categorii

  • ADHD
  • Adolescenți
  • Anxietate
  • Articole
  • Audio
  • Burnout
  • Depresie
  • Exerciții
  • Featured
  • Freemium
  • Mindfulness
  • Muzica
  • Nutriție
  • Podcast
  • Povesti
  • Premium
  • Psihanaliza
  • Relații
  • Sexualitate
  • Somn
  • Sport
  • Terapia Cognitiv Comportamentală
  • Terapia Rațional-emotivă comportamentală
  • Teste de personalitate
  • Testimoniale
  • Trauma
  • Tulburare bipolară
  • Tulburari
  • Video
  • Yoga

Disclaimer

Acest website nu este un substitut pentru un medic specialist și nici un loc unde îți poți pune singur un diagnostic. Este indicat să ai alături de tine un ajutor, iar un specialist în afecțiuni de sănătate mintală te poate ajuta să faci acei pași mici de care ai nevoie.

Resursele prezentate pe acest site sunt selectate sau conțin informații de interes de la specialiști în domeniu fiind promovate pentru că s-a dovedit clinic că au o eficiență foarte mare în multe probleme de sănătate mintală.

Recomandari

- Grup Facebook
- Bogdan Chirea
- IT MANIA
- MB MUSIC

Sustine proiectul

- Patreon
- Paypal
* Pentru a va multumi pentru sprijin va putem oferi acces la continutul premium.

© 2020 - 2023 Voifibine - Toate drepturile rezervate. Un proiect Bogdan Chirea | Copierea articolelor este permisa in limita a 500 de caractere cu mentionarea oblogatorie a sursei.
Imaginile folosite pe acest website au caracter reprezentativ si sunt obținute din surse publice precum Google Images, comunicate de presă sau din biblioteci gratuite de imagini precum Pexels, Unsplash,Pixabay, FreePik, Voifibine, Comunicate de presa

Fara rezultate
Vezi toate rezultate
  • Home
  • Arhiva
  • Articole
    • Relații
    • Nutriție
    • Adolescenți
    • Sexualitate
    • Sport
  • Afectiuni
    • Anxietate
    • Depresie
    • Somn
    • Burnout
    • Tulburare bipolară
    • Tulburari
  • Director Cabinete Psihologice
  • Resurse
    • Freemium
    • Premium
    • Mindfulness
    • Terapia Cognitiv Comportamentală
    • Terapia Rațional-emotivă comportamentală
    • Yoga
    • Psihanaliza
    • Testimoniale
    • Teste de personalitate
  • Media
    • Video
    • Podcast
    • Audio
    • Muzica
  • Despre
  • Contact
  • Newsletter
  • Info
    • Login
    • Inregistrare
    • Planuri de abonament
    • Politică de confidențialitate
    • Politica cookie
    • Termeni și condiții

© 2020 - 2023 Voifibine - Toate drepturile rezervate. Un proiect Bogdan Chirea | Copierea articolelor este permisa in limita a 500 de caractere cu mentionarea oblogatorie a sursei.
Imaginile folosite pe acest website au caracter reprezentativ si sunt obținute din surse publice precum Google Images, comunicate de presă sau din biblioteci gratuite de imagini precum Pexels, Unsplash,Pixabay, FreePik, Voifibine, Comunicate de presa

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password? Sign Up

Create New Account!

Fill the forms bellow to register

All fields are required. Log In

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In