Atacurile de panică sunt episoade bruste de frică intensă și disconfort sever, care apar adesea fără nicio avertizare sau declanșator evident. Pot fi extrem de înspăimântătoare și debilitante, provocând o gamă largă de simptome fizice și emoționale. Deși nu pun viața în pericol, atacurile de panică pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane, limitând capacitatea de a funcționa normal în viața de zi cu zi.
Simptomele atacurilor de panică:
Simptome fizice: Palpitații, transpirații, tremurături, dificultăți de respirație, senzație de sufocare, durere în piept, greață, amețeli, senzație de detașare sau irealitate (derealizare/depersonalizare).
Simptome emoționale: Frică intensă, teamă de a muri sau de a-și pierde controlul, sentiment de iminență a morții sau a nebuniei.
Cauzele atacurilor de panică:
Cauzele exacte ale atacurilor de panică nu sunt pe deplin elucidate, dar se consideră că sunt rezultatul unei combinații de factori genetici, biologici și de mediu. Unii factori de risc potențiali includ:
Predispoziție genetică: Persoanele cu rude care suferă de atacuri de panică sau alte tulburări de anxietate sunt mai predispuse să le experimenteze ele însele.
Dezechilibre chimice ale creierului: Anumite dezechilibre ale neurotransmițătorilor din creier, cum ar fi serotonina și noradrenalina, pot juca un rol în apariția atacurilor de panică.
Evenimente stresante: Evenimentele de viață stresante, cum ar fi traumele, accidentele sau dificultățile financiare, pot declanșa sau agrava atacurile de panică.
Anumite afecțiuni medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi bolile de inimă, bolile tiroidiene și abuzul de substanțe, pot crește riscul de apariție a atacurilor de panică.
Cât poate dura un atac de panică?
Majoritatea atacurilor de panică durează într-adevăr mai puțin de cincisprezece minute. În timpul unui atac de panică, sărim în hiperactivitate, cu simptome fizice, cognitive și emoționale. Totuși, ceea ce distinge panica de alte tulburări de anxietate sunt simptomele corporale marcate. Un studiu care a repartizat 114 persoane cu tulburări de panică să poarte dispozitive care să măsoare activitatea/somnul, pe lângă faptul că răspundeau la întrebări într-o aplicație, a constatat că strângerea în piept, palpitațiile inimii, lipsa de aer și amețelile se numără printre cele mai frecvente simptome de panică marcate cel mai des de atacurile de panică (Tsai et al., 2024). Simptomele se pot potrivi cu cele ale unui atac de cord și, de obicei, rezidă rapid.
Cu toate acestea, mulți raportează simptome de panică în curs de desfășurare care durează mult mai mult timp. Este posibil să aveți un atac de panică timp de câteva ore sau mai mult. Cu toate acestea, acest lucru este relativ neobișnuit.
În plus, majoritatea persoanelor cu tulburare de panică au și alte afecțiuni, cum ar fi anxietatea și depresia. Studiul (Tsai et al., 2024) a constatat că, nu în mod surprinzător, simptomele anxietății și depresive au prezis panica. Pentru mulți, atacurile de panică sunt mărginite de o anxietate continuă, ceea ce face dificilă observarea momentului în care panica se oprește sau începe cu adevărat. În plus, este posibil să aveți atacuri de panică unul după altul, ceea ce se poate simți ca un atac de panică lung.
Ar putea fi vorba de altceva?
Tulburări ale minții (Meltdowns)
Mai multe experiențe mimează panica. De exemplu, indivizii autiști experimentează adesea mindstorms (topirea), care pot fi intense. Mindstorms reprezintă o copleșire totală și sunt deseori declanșate de cereri sau informații senzoriale copleșitoare. Aceste trăsături sunt similare unui atac de panică, dar pot dura mult mai mult timp.
Anxietatea generalizată
În timp ce atacul de panică este un tip de tulburare de anxietate, anxietatea generalizată poate fi, de asemenea, excepțional de angoasantă. Spre deosebire de atacurile de panică, în cazul anxietății generalizate, există de obicei un sentiment de anxietate sau îngrijorare semnificativă, dar nu la nivelul simptomelor fizice ale unui atac de panică.
Tulburarea obsesiv-compulsivă
În tulburarea obsesiv-compulsivă, atunci când se declanșează o obsesie, răspunsul poate fi puternic. Anxietatea legată de frică aterizează în față și în centru, făcând greu să te gândești la multe alte lucruri. Este obișnuit să apară unele simptome fizice. Totuși, accentul principal este pus pe o singură îngrijorare care urmează o temă, cum ar fi teama de microbi, de a face ceva imoral sau de a avea o problemă de sănătate. Acea îngrijorare se prezintă sub diferite forme în mod repetat. De exemplu, cineva ar putea deveni neliniștit de faptul că va avea un accident vascular cerebral, apoi un atac de cord și, mai târziu, un cancer.
Tratamentul atacurilor de panică:
Atacurile de panică pot fi tratate cu succes cu o combinație de terapie și medicamente.
Terapia: Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o formă de terapie deosebit de eficientă pentru tratarea atacurilor de panică. TCC îi ajută pe oameni să identifice și să modifice tiparele de gândire negative și comportamentele care le pot menține sau agrava atacurile.
Medicamente: Medicamentele, cum ar fi antidepresivele și anxioliticele, pot fi prescrise pentru a ajuta la reducerea severității și frecvenței atacurilor de panică.
Cum pot gestiona anxietatea care a durat mai mult de câteva minute?
Anxietatea sau panica care durează o perioadă de timp poate fi incredibil de dificilă. Totuși, un atac de panică care durează mai mult de câteva minute este deosebit de infernal. Iată trei strategii pentru a trece cu bine peste.
Împământarea:
Faceți tot ce puteți pentru a vă concentra din nou asupra momentului. Acest lucru ar putea fi concentrarea asupra unui singur lucru în acest moment, cum ar fi o fotografie de pe perete sau senzația de gât. Aceste senzații pot fi ancora dvs. în prezent.
Amintiți-vă că tot ceea ce aveți de rezolvat este chiar acum
Panica are un mod de a face ca totul să pară iminent. Totuși, realitatea este că tot ce avem este acest moment prezent. Amintește-ți că acesta este tot ceea ce ai de rezolvat în acest moment poate fi de ajutor.
Încercați să activați reflexul de scufundare al mamiferelor
Atunci când mamiferele se scufundă în apă rece, încetinim. În terapia comportamentală dialectică, se învață o abilitate cunoscută sub numele de TIPP (Linehan, 2015) pentru a ajuta oamenii să tolereze stresul. T-ul reprezintă temperatura. Această parte a abilității ne încurajează să profităm de acest răspuns de scufundare al mamiferelor pentru a ne ajuta să ne relaxăm. Scufundarea într-o piscină nu este necesară. Un duș, o plimbare în aer răcoros sau gheața pot face treaba. În timp ce unii ar putea găsi o mască activatoare, pentru mine, o mască de față răcoroasă pe bază de aloe vera mă va ajuta să mă răcoresc.
Sfaturi pentru a face față atacurilor de panică:
Învață despre atacurile de panică: Cunoașterea mai multor informații despre atacurile de panică poate ajuta la reducerea fricii și anxietății asociate cu acestea.
Practică tehnici de relaxare: Tehnici precum respirația profundă, meditația și yoga pot ajuta la calmarea corpului și a minții în timpul unui atac de panică.
Dezvoltă un plan de urgență: A avea un plan de urgență pentru a face față unui atac de panică poate oferi un sentiment de control și poate ajuta la reducerea stresului.
Cere ajutor profesional: Un terapeut te poate ajuta să înțelegi atacurile de panică și să dezvolți strategii de coping eficiente.
Majoritatea atacurilor de panică durează mai puțin de douăzeci de minute. Cu toate acestea, un atac de panică poate dura mai mult timp. În plus, alte afecțiuni, cum ar fi mindstorms (crize de nervi), anxietatea generalizată și TOC, pot arăta uneori ca niște atacuri de panică.
Dacă panica sau anxietatea vă afectează, să știți că nu sunteți singur. Există ajutor. Psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia de acceptare și angajament, vă poate oferi noi strategii pentru a vă confrunta cu panica și a vă întoarce la ceea ce contează cel mai mult pentru dumneavoastră.
