Există multe tipuri diferite de emoții care au o influență asupra modului în care trăim și interacționăm cu ceilalți. Uneori, poate părea că suntem guvernați de aceste emoții. Alegerile pe care le facem, acțiunile pe care le facem și percepțiile pe care le avem sunt toate influențate de emoțiile pe care le trăim în orice moment.
Psihologii au încercat, de asemenea, să identifice diferitele tipuri de emoții pe care le experimentează oamenii. Au apărut câteva teorii diferite pentru a clasifica și explica emoțiile pe care le simt oamenii.
Emoții de bază
În anii 1970, psihologul Paul Eckman a identificat șase emoții de bază despre care a sugerat că au fost experimentate universal în toate culturile umane. Emoțiile pe care le-a identificat au fost fericirea, tristețea, dezgustul, frica, surpriza și furia. Mai târziu și-a extins lista de emoții de bază pentru a include lucruri precum mândria, rușinea, jena și entuziasmul.
Combinarea emoțiilor
Psihologul Robert Plutchik a prezentat o „roată a emoțiilor” care a funcționat ceva ca roata culorilor. Emoțiile pot fi combinate pentru a forma diferite sentimente, la fel cum culorile pot fi amestecate pentru a crea alte nuanțe.
Conform acestei teorii, emoțiile mai de bază acționează ca niște blocuri de construcție. Emoțiile mai complexe, uneori amestecate, sunt amestecuri ale acestor emoții mai de bază. De exemplu, emoțiile de bază, cum ar fi bucuria și încrederea, pot fi combinate pentru a crea iubire.
Un studiu din 2017 sugerează că există mult mai multe emoții de bază decât se credea anterior. În studiul publicat în Proceedings of National Academy of Sciences, cercetătorii au identificat 27 de categorii diferite de emoții.
Cu toate acestea, în loc să fie complet distincte, cercetătorii au descoperit că oamenii experimentează aceste emoții de-a lungul unui gradient.
Să aruncăm o privire mai atentă la unele dintre tipurile de bază de emoții și să explorăm impactul pe care îl au asupra comportamentului uman.
Fericirea
Dintre toate tipurile diferite de emoții, fericirea tinde să fie cea pe care oamenii o urmăresc cel mai mult. Fericirea este adesea definită ca o stare emoțională plăcută caracterizată prin sentimente de mulțumire, bucurie, satisfacție și binecuvântare.
Cercetarea asupra fericirii a crescut semnificativ începând cu anii 1960 în numeroase discipline, inclusiv în ramura psihologiei cunoscute sub numele de psihologie pozitivă. Acest tip de emoție este uneori exprimat prin:
Expresii faciale: cum ar fi zâmbetul
Limbajul corpului: cum ar fi o postură relaxată
Tonul vocii: o modalitate optimistă și plăcută de a vorbi
În timp ce fericirea este considerată una dintre emoțiile umane de bază, lucrurile despre care credem că vor aduce fericirea sunt adesea puternic influențate de cultură. De exemplu, influențele culturale populare tind să sublinieze că atingerea anumitor lucruri, precum cumpărarea unei case sau obținerea unui loc de muncă bine plătit, va duce la fericire.
Realitățile privind ceea ce contribuie cu adevărat la fericire sunt adesea mult mai complexe și mai individualizate. Oamenii au crezut de mult timp că fericirea și sănătatea sunt conectate, iar cercetările au susținut ideea că fericirea poate juca un rol atât în sănătatea fizică, cât și în sănătatea mentală.
Fericirea a fost asociată cu o varietate de rezultate, inclusiv creșterea longevității și a satisfacției în căsătorie. În mod invers, nefericirea a fost asociată cu o varietate de consecințe nefaste pentru sănătate.
Stresul, anxietatea, depresia și singurătatea, de exemplu, au fost asociate cu lucruri precum imunitate redusă, inflamație crescută și scăderea speranței de viață.
Tristețea
Tristețea este un alt tip de emoție adesea definită ca o stare emoțională trecătoare caracterizată prin sentimente de dezamăgire, durere, lipsă de speranță, lipsă de interes și dispoziție afectată.
Ca și alte emoții, tristețea este ceva ce toți oamenii experimentează de la timp la timp. În unele cazuri, oamenii pot experimenta perioade de tristețe prelungită și severă care se pot transforma în depresie. Tristețea poate fi exprimată în mai multe moduri, inclusiv:
Plâns
Dispoziție afectată
Letargie
Liniște
Retragerea față de ceilalți
Tipul și severitatea tristeții pot varia în funcție de cauza principală, iar modul în care oamenii fac față unor astfel de sentimente poate fi, de asemenea, diferit.
Tristețea poate adesea determina oamenii să recurgă la mecanisme de adaptare precum evitarea altor oameni, auto-medicație și ruminație asupra gândurilor negative. Astfel de comportamente pot amplifica de fapt sentimentele de tristețe și pot prelungi durata acestei emoții.
Frica
Frica este o emoție puternică care poate juca, de asemenea, un rol important în supraviețuire. Atunci când te confrunți cu un fel de pericol și experimentezi frică, treci prin ceea ce este cunoscut sub numele de răspunsul luptă sau fugi.
Mușchii tăi devin tensionați, ritmul cardiac și respirația cresc, iar mintea ta devine mai alertă, pregătindu-ți corpul să fugi eficient de pericol sau să lupți.
Acest răspuns ajută la asigurarea faptului că ești pregătit să faci față eficient amenințărilor din mediul înconjurător. Expresiile acestei tipuri de emoție pot include:
Expresii faciale: cum ar fi deschiderea ochilor și retragerea bărbiei
Limbajul corpului: încercări de a te ascunde sau de a fugi de amenințare
Reacții fiziologice: cum ar fi respirația și bătăile inimii rapide
Desigur, nu toată lumea experimentează frica în același mod. Unele persoane pot fi mai sensibile la frică, iar anumite situații sau obiecte pot fi mai susceptibile să declanșeze această emoție.
Frica este răspunsul emoțional la o amenințare imediată. Putem dezvolta, de asemenea, o reacție similară la amenințări anticipate sau chiar la gândurile noastre despre pericole potențiale, și asta este ceea ce numim în general anxietate. De exemplu, anxietatea socială implică o teamă anticipată de situații sociale.
Totuși, unele persoane caută în mod activ situații care provoacă frică. Sporturile extreme și alte provocări pot provoca frică, dar unii oameni par să prospere și chiar să se bucure de astfel de sentimente.
Expunerea repetată la un obiect sau situație de frică poate duce la familiarizare și acomodare, ceea ce poate reduce sentimentele de frică și anxietate.
Acesta este conceptul din spatele terapiei de expunere, în care oamenii sunt expuși treptat la lucrurile care îi sperie într-un mod controlat și sigur. În cele din urmă, sentimentele de frică încep să scadă.
Dezgustul
Dezgustul este una dintre cele șase emoții de bază originale descrise de Eckman. Dezgustul poate fi exprimat în mai multe moduri, inclusiv:
Limbajul corpului: întoarcerea privirii de la obiectul dezgustului
Reacții fizice: cum ar fi voma sau gâfâiala
Expresii faciale: cum ar fi cutele nasului și ridicarea buzei superioare
Acest sentiment de respingere poate avea diverse origini, inclusiv un gust, o priveliște sau un miros neplăcut. Cercetătorii cred că această emoție a evoluat ca o reacție la alimentele care ar putea fi dăunătoare sau fatale. Atunci când oamenii simt sau gustă alimente care s-au stricat, de exemplu, dezgustul este o reacție tipică.
Igiena precară, infecțiile, sângele, putreziciunea și moartea pot declanșa, de asemenea, o reacție de dezgust. Acesta poate fi modul în care corpul evită lucrurile care pot transmite boli.
Oamenii pot experimenta și dezgust moral atunci când observă alții angajați în comportamente pe care le consideră dezgustătoare, imorale sau rele.
Furie
Furia poate fi o emoție deosebit de puternică, caracterizată prin sentimente de ostilitate, agitație, frustrare și antagonism față de ceilalți. La fel ca și frica, furia poate juca un rol în răspunsul organismului de luptă sau fugă.
Când o amenințare generează sentimente de furie, s-ar putea să fii înclinat să te aperi de pericol și să te protejezi. Furia este adesea exprimată prin:
Expresii faciale: cum ar fi încruntarea sau privirea fixă
Limbajul corpului: cum ar fi adoptarea unei poziții ferme sau întoarcerea
Tonul vocii: cum ar fi vorbitul aspru sau strigatul
Răspunsuri fiziologice: cum ar fi transpirația sau înroșirea
Comportamente agresive: cum ar fi lovitul, împingerea sau aruncarea obiectelor
În timp ce furia este adesea considerată o emoție negativă, uneori poate fi benefică. Poate fi constructivă pentru a clarifica nevoile tale într-o relație, și totodată te poate motiva să acționezi și să găsești soluții la lucrurile care te deranjează.
Furia poate deveni însă o problemă atunci când este excesivă sau exprimată în moduri nesănătoase, periculoase sau dăunătoare pentru ceilalți. Furia necontrolată poate deveni rapid agresiune, abuz sau violență.
Acest tip de emoție poate avea consecințe atât mentale, cât și fizice. Furia necontrolată poate face dificilă luarea deciziilor raționale și poate avea chiar un impact asupra sănătății tale fizice. Furia a fost asociată cu boli coronariene și diabet. De asemenea, a fost legată de comportamente care prezintă riscuri pentru sănătate, cum ar fi conducerea agresivă, consumul de alcool și fumatul.
Surprinderea
Surprinderea este una dintre cele șase tipuri de emoții umane de bază, așa cum au fost descrise inițial de Eckman. Surprinderea este de obicei foarte scurtă și este caracterizată de o reacție de încordare fiziologică în urma unui eveniment neașteptat.
Acest tip de emoție poate fi pozitiv, negativ sau neutru. O surpriză neplăcută, de exemplu, ar putea implica ca cineva să sară în fața ta de după un copac și să te sperie în timp ce mergi spre mașina ta noaptea.
Un exemplu de surpriză plăcută ar fi să ajungi acasă și să descoperi că cei mai apropiați prieteni ai tăi s-au adunat să sărbătorească ziua ta de naștere. Surpriza este adesea caracterizată de:
Expresii faciale: cum ar fi ridicarea sprâncenelor, lărgirea ochilor și deschiderea gurii
Reacții fizice: cum ar fi sărirea înapoi
Reacții verbale: cum ar fi strigatul, țipatul sau respirația înghesuită
Surprinderea este un alt tip de emoție care poate declanșa răspunsul de luptă sau fugă. Când sunt speriați, oamenii pot experimenta o eliberare de adrenalină care îi ajută să se pregătească să lupte sau să fugă. Surprinderea poate avea efecte importante asupra comportamentului uman. De exemplu, cercetările au arătat că oamenii tind să observe în mod disproporționat evenimente surprinzătoare.
Acesta este motivul pentru care evenimentele surprinzătoare și neobișnuite din știri tind să iasă în evidență în memorie mai mult decât altele. Cercetările au arătat, de asemenea, că oamenii tind să fie mai influențați de argumente surprinzătoare și să învețe mai mult din informații surprinzătoare.
Alte Tipuri de Emoții
Cele șase emoții de bază descrise de Eckman reprezintă doar o parte din multitudinea de tipuri diferite de emoții pe care oamenii le pot experimenta. Teoria lui Eckman sugerează că aceste emoții de bază sunt universale în toate culturile din întreaga lume.
Cu toate acestea, alte teorii și cercetări noi continuă să exploreze cele mai diverse tipuri de emoții și modul în care sunt clasificate. Eckman a adăugat ulterior mai multe emoții la lista sa, dar a sugerat că, spre deosebire de cele șase emoții originale, nu toate acestea ar putea fi neapărat codificate prin expresii faciale. Unele dintre emoțiile pe care le-a identificat ulterior includ:
Amuzament
Dispreț
Mulțumire
Jenă
Excitare
Vinovăție
Mândrie în realizare
Ușurare
Satisfacție
Rușine
Alte Teorii ale Emoțiilor
Așa cum se întâmplă cu multe concepte în psihologie, nu toți teoreticienii sunt de acord cu privire la modul de clasificare a emoțiilor sau la ceea ce reprezintă de fapt emoțiile de bază. În timp ce teoria lui Eckman este una dintre cele mai cunoscute, alți teoreticieni au propus propriile idei despre emoțiile care alcătuiesc nucleul experienței umane.
De exemplu, unii cercetători au sugerat că există doar două sau trei emoții de bază. Alții au sugerat că emoțiile există într-o oarecare ierarhie. Emoțiile primare precum dragostea, bucuria, surpriza, furia și tristețea pot fi apoi dezmembrate în emoții secundare. Dragostea, de exemplu, constă în emoții secundare, precum afecțiunea și dorul.
Aceste emoții secundare ar putea fi apoi dezmembrate și mai mult în ceea ce se numesc emoții terțiare. Emoția secundară a afecțiunii include emoții terțiare precum simpatia, îngrijirea, compasiunea și tandrețea.
Un studiu mai recent sugerează că există cel puțin 27 de emoții distincte, toate foarte interconectate. După analizarea răspunsurilor a peste 800 de bărbați la mai mult de 2.000 de clipuri video, cercetătorii au creat o hartă interactivă pentru a arăta cum aceste emoții sunt legate între ele.
„Am descoperit că erau necesare 27 de dimensiuni distincte, nu șase, pentru a explica modul în care sute de oameni raportau în mod fiabil ceea ce simt în răspuns la fiecare video”, a explicat cercetătorul principal Dacher Keltner, directorul facultății Greater Good Science Center.
Cu alte cuvinte, emoțiile nu sunt stări care apar izolat. În schimb, studiul sugerează că există nuanțe ale emoțiilor și că aceste sentimente diferite sunt adânc interconectate.
Alan Cowen, autorul principal al studiului și doctorand în neuroștiință la UC Berkeley, sugerează că clarificarea mai bună a naturii emoțiilor noastre poate juca un rol important în ajutarea oamenilor de știință, psihologilor și medicilor să afle mai multe despre modul în care emoțiile stau la baza activității cerebrale, comportamentului și stării de spirit. Prin dezvoltarea unei înțelegeri mai bune a acestor stări, el speră că cercetătorii pot dezvolta tratamente îmbunătățite pentru condițiile psihiatrice.
Emoțiile joacă un rol esențial în modul în care ne trăim viața, de la influențarea modului în care ne angajăm cu ceilalți în viața de zi cu zi până la afectarea deciziilor pe care le luăm. Înțelegând unele dintre diferitele tipuri de emoții, puteți obține o înțelegere mai profundă a modului în care aceste emoții sunt exprimate și a impactului pe care îl au asupra comportamentului dumneavoastră.
Este important să ne amintim, totuși, că nicio emoție nu este o insulă. În schimb, multele emoții pe care le trăiești sunt nuanțate și complexe, lucrând împreună pentru a crea țesătura bogată și variată a vieții tale emoționale.
