Dezvoltarea afectului pozitiv – experiența emoțiilor plăcute, cum ar fi fericirea, bucuria, entuziasmul și calmul – în timpul adolescenței ar putea duce la îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate și bunăstare la vârsta adultă.
Acest lucru este conform unui studiu publicat în jurnalul cu acces liber PLOS Medicine intitulat Positive affect during adolescence and health and well-being in adulthood (Afectarea pozitivă în timpul adolescenței și sănătatea și bunăstarea la vârsta adultă): O abordare longitudinală la nivel de rezultate.
Studiul s-a bazat pe date colectate de la un eșantion prospectiv și reprezentativ de aproximativ 10.000 de adolescenți americani din clasele 7-12 (cu vârste de aproximativ 15-18 ani) la mijlocul anilor 1990, care au fost urmăriți până la vârsta adultă. Participanții au raportat aspecte legate de trecutul, sănătatea și bunăstarea lor la mai multe momente pe parcursul studiului.
Cercetătorii au grupat participanții în funcție de cât de mult a crescut afecțiunea lor pozitivă pe parcursul unui an în timpul adolescenței. Apoi au evaluat dacă adolescenții cu o creștere mai mare a afectului pozitiv au avut rezultate mai sănătoase la vârsta adultă, pe baza a 41 de rezultate legate de sănătatea fizică, comportamentul sănătos, bunăstarea mentală și psihologică și comportamentul prosocial.
Rezultatele au arătat că adolescenții cu o creștere mai mare a afectului pozitiv au obținut scoruri mai mari la mai multe rezultate din cadrul fiecăreia dintre aceste categorii, chiar și după ce au controlat variabilele demografice și alte variabile care ar putea influența rezultatele.
Unul dintre cele mai mari efecte a fost observat în domeniul sănătății mintale, unde afecțiunea pozitivă a fost asociată cu o probabilitate mai mică de tulburare de deficit de atenție (ADD)/deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), anxietate, depresie și stres.
Acest studiu recomandă că intervențiile concepute pentru a îmbunătăți afectarea pozitivă pot avea un impact de durată la vârsta adultă. Cu toate acestea, cercetătorii remarcă limitările legate de utilizarea datelor auto-raportate și posibilitatea existenței unor factori de confuzie suplimentari pe care nu i-au luat în considerare.
„Dovezile emergente din studiile controlate randomizate care vizează indivizii și studiile de caz ale unor politici de succes care vizează populații întregi sugerează că afectarea pozitivă poate fi îmbunătățită”, notează autorii.
Unele studii au arătat că structurile sociale și circumstanțele de viață în schimbare modelează afecțiunea pozitivă. De asemenea, acesta poate fi modificat prin diverse intervenții care pot fi aplicate în rândul indivizilor, cum ar fi terapia, exercițiile online și activitatea fizică. De asemenea, poate fi modificat prin politici la nivel național.
Potrivit autorilor, direcționarea afectivității pozitive în timpul adolescenței, o fază de dezvoltare critică pentru dobândirea activelor de sănătate și stabilirea unor mentalități sănătoase, este un punct de intervenție promițător care ar putea îmbunătăți traiectoria sănătății/bunăstării la vârsta adultă.
În mod similar, studiile efectuate la adulți indică faptul că un nivel ridicat de afectivitate pozitivă este legat de îmbunătățirea comportamentelor de sănătate, cum ar fi creșterea aderenței la medicație, activitatea fizică, somnul și dieta. De asemenea, este asociat cu o funcție biologică îmbunătățită (funcție imunitară mai sănătoasă, niveluri de inflamație și niveluri de lipide) și cu o scădere a riscului de boli cronice (cum ar fi accidentul vascular cerebral și bolile cardiovasculare), precum și cu mortalitatea.
Mai multe organizații, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite (ONU), pledează pentru ca țările să integreze indicatorii de bunăstare alături de indicatorii economici atunci când sculptează politicile.
