Încetiniți și acordați atenție respirației voastre. Nu sunt doar sfaturi des întâlnite. Atenția la respirație reflectă ceea ce vă învață meditația, yoga și alte terapii de reducere a stresului: faptul că concentrarea pe timpul și ritmul respirației noastre poate avea efecte pozitive asupra corpului și minții noastre.
Un nou studiu în Journal of Neurophysiology poate susține acest lucru, dezvăluind că mai multe regiuni ale creierului legate de emoție, atenție și conștientizarea corpului sunt activate atunci când acordăm atenție respirației noastre.
Respirația calmă implică inhalarea și expirarea conștientă în funcție de un ritm stabilit. De exemplu, puteți inhala numărând până la 4, expirați timp de 6 secunde și repetați. Cercetările anterioare arată că exercițiile de respirație ritmate pot concentra atât atenția cât și regla sistemul nervos. Până în prezent, am știut puține despre modul în care aceasta tehnică afectează funcția creierului la om.
Aceste descoperiri reprezintă un progres, deoarece, de ani buni, s-a considerat că tulpina creierului este responsabilă pentru procesul de respirație. Acest studiu a descoperit că respirația accelerată folosește, de asemenea, rețele neuronale dincolo de tulpina creierului, care sunt legate de emoție, atenție și conștientizarea corpului. Explorând aceste rețele folosind respirația, avem acces la un instrument puternic pentru reglarea răspunsurilor noastre la stres.
În acest studiu, cercetătorii de la Institutul Feinstein pentru Cercetări Medicale au dorit să înțeleagă mai bine modul în care creierul răspunde la diferite exerciții de respirație. Ei au recrutat șase adulți care au fost deja supuși monitorizării EEG intracraniene pentru epilepsie. (Monitorizarea EEG presupune plasarea electrozilor direct pe creier pentru a înregistra activitatea electrică și pentru a vedea de unde provin convulsiile.) Acești adulți au fost rugați să participe la trei exerciții de respirație în timp ce creierul lor era monitorizat.
În primul exercițiu, participanții s-au odihnit cu ochii deschiși timp de aproximativ opt minute în timp ce respirau normal. Apoi și-au accelerat respirația, într-un ritm rapid, timp de puțin peste două minute, în timp ce respirau prin nas, apoi au încetinit înapoi la respirația obișnuită. Au repetat acest ciclu de opt ori.
În următorul exercițiu, participanții au numărat de câte ori au inhalat și au expirat timp de două minute și au raportat câte respirații au fost luate. Cercetătorii au monitorizat câte respirații au luat participanții în fiecare interval, observând când răspunsurile au fost corecte și incorecte.
În cele din urmă, participanții au finalizat o sarcină de atenție în timp ce purtau un dispozitiv care le monitoriza ciclul respirației. În dispozitiv, au văzut un ecran video care conține cercuri negre în diferite locații fixe. Li s-a cerut să apese una dintre cele 4 taste ale tastaturii cât mai repede când au văzut că unul dintre cercuri se schimbă de la negru la alb.
La sfârșitul studiului, cercetătorii au urmărit să vadă cum variațiile de respirație ale participanților variau de-a lungul diferitelor sarcini și au observat dacă activitatea creierului lor s-a modificat în funcție de sarcina pe care o făceau. Ei au descoperit că respirația afectează regiunile creierului, inclusiv cortexul și creierul central mai larg decât se credea anterior.
Gestionarea stresului: stă totul în respirație ?
Cercetătorii ce au descoperit o activitate crescută pe o rețea de structuri cerebrale, inclusiv amigdala, când participanții au respirat rapid. Activitatea în amigdala sugerează că rata de respirație rapidă poate declanșa sentimente precum anxietate, furie sau frică. Alte studii au arătat că avem tendința de a fi mai atenți la frică atunci când respirăm rapid. În schimb, poate fi posibilă reducerea fricii și a anxietății prin încetinirea respirației noastre.
Studiul de față a identificat, de asemenea, o legătură puternică între respirația intenționată a participanților (adică ritmul) și activarea insulei (lobul din centrul emisferei cerebrale care este situat profund între buzele fisurii sylviene). Insula reglează sistemul nervos autonom și este legată de conștientizarea corpului. Studiile anterioare au legat respirația intenționată cu activarea insulară posterioară, sugerând că acordarea unei atenții speciale respirației poate crește conștientizarea stărilor trupești ale unei persoane – o abilitate cheie învățată în practici precum yoga și meditație.
În cele din urmă, cercetătorii au remarcat că atunci când participanții și-au urmărit cu exactitate respirația, atât insula cât și cortexul cingulat anterior, o regiune a creierului implicată în conștientizarea momentului, au fost active.
Rezultatele acestui studiu susțin o legătură între tipurile de respirație (rapidă, intenționată și atențională) și activarea în structurile creierului implicate în gândire, sentiment și comportament. Acest lucru crește posibilitatea ca anumite strategii de respirație să fie utilizate ca instrument pentru a ajuta oamenii să-și gestioneze gândurile, stările de spirit și experiențele.
