Te trezești că te lupți cu îndemnurile „prostuțe”, copilărești? Mâzâgâind o fața zâmbitoare pe geamul mașinii sau împingându-ți cel mai bun prieten (de 36 de ani) din vârful dealului, pentru că învinsul este un ou putred? Ei bine, nu te certa ! Potrivit experților, jocul pentru adulți este mai mult decât o simplă distracție – poate provoca modificări ale creierului care ne ajută să ne îmbunătățim sănătatea mentală, emoțională și chiar fizică.
Așadar, înainte de a vă simți vinovat că ați rearanjat magneții de la frigider pentru a scrie „bum” sau că ați furat o zmeură nepoatei sau nepotului dvs., să aruncăm o privire la știința din spatele jocului și la modul în care poate transforma modul în care ne simțim și trăim.
De ce ne pierdem pofta de joacă ?
Nu este surprinzător faptul că copiii joacă un rol important în departamentul de fericire – în timp ce sar prin grădină cu un deget în nas și cu cealaltă mână ținând în brațe o lingură furată. Deci unde merge totul prost?
Potrivit terapeutului și autoarei de renume mondial Marisa Peer, nu uităm niciodată cum să ne jucăm, dar societatea ne învață că este nepotrivit după o anumită vârstă. Deși îndemnurile există, suntem obișnuiți să le suprimăm și să acționăm într-un mod mai sigur, mai „adecvat”.
„Oamenii au o nevoie imperioasă de a găsi conexiuni și de a evita respingerea, așa că nu vor face nimic care să-i excludă pentru că sunt diferiți”, spune ea.
„Pe măsură ce un copil se îndreaptă spre adolescență, încep să se joace mai puțin cu jucăriile, în timp ce se uită la copiii mai mari pentru a vedea ce este cool. A fi acceptat de colegii lor este atât de important pentru ei încât vor renunța la jucăriile preferate pur și simplu pentru a se potrivi.
„Acest lucru este întărit de adulții care le spun tinerilor să „crească”, „să nu mai fie proști” sau „nu fi copilăros”, ceea ce contribuie la convingerea noastră că jocul și joacă, după o anumită vârstă, sunt inadecvate.”
Marisa crede cu tărie în depășirea descurajării societății de la joacă și încearcă să aducă lejeritate și râs în fiecare zi. Ea adaugă: „Ca terapeut și formator de terapeuți, găsesc râsul de mare ajutor. Încurajarea oamenilor să se joace are locul său în a contribui la realizarea de pași către o bunăstare mentală pozitivă.”
Seriozitatea jocului
Dar nu este doar o chestiune de râs. Experții spun că jocul poate ajuta oamenii să facă față tulburărilor de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, și îi poate ajuta chiar pe cei care suferă de traume.
Terapeutul în arte creative Dr. Alison McClymont folosește jocul pentru a ajuta la tratarea traumei la adulți. Ea spune că hrănirea îndemnurilor de a fi jucăuș poate face ca creierul să revină la o stare de copil, ceea ce ne ajută să accesăm și să rezolvăm problemele îngropate.
Ea spune: „În timp ce, pentru unii, acest lucru poate suna „ciudat” sau new age, terapiile de joacă pentru adulți sunt studiate empiric și am lucrat cu oameni extrem de traumatizați, a căror singură cale către terapie a fost expresia artistică sau jocul.
„Importanța jocului nu trebuie trecută cu vederea; L-am folosit pentru a trata psihozele și formele extreme de traume. Terapia prin arte creative este chiar prescrisă de liniile directoare NICE [Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire] din Marea Britanie ca o formă optimă de terapie pentru schizofrenie și ADHD [tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție]”.
Expertul în bunăstare și autoarea Dr. Audrey Tang adaugă că, deși jocul nu este singura cale către îmbunătățirea sănătății mintale, este cu siguranță o modalitate de a deveni (sau de a rămâne) sănătoși din punct de vedere emoțional.
Ea spune: „Nu aș spune neapărat că jocul este cel mai bun mod de a aborda depresia – în sensul că nu avem chef să ne jucăm atunci când suntem dezamăgiți. Dar spunând asta, jocul ia multe forme și, dacă îți oferă evadarea sau pauza în gândire de care ai nevoie, acest lucru îți poate îmbunătăți starea de spirit și motivația.
„Recunoașteți ceea ce vă place atunci când vă desfășurați ziua (inclusiv jocul) și apoi identificați dacă vă energizează sau vă relaxează. Când vă simțiți slăbit, alegeți unul dintre energizante, dacă sunteți anxios, alegeți un relaxant. Un joc de sudoku poate fi relaxant, în timp ce un sport poate fi energizant”, explică dr. Tang.
Idei de a te juca
Se pare că există o mulțime de tipuri de joc care pot fi implementate în viața de zi cu zi. Iată cinci exemple:
Jocul corpului și mișcarea – Zumba ? Mișcarea într-un mod creativ (a alerga după autobuz nu contează) este un tip de joc fizic care pune în funcțiune acele substanțe chimice care îți fac bine.
Joc social – Adună trupele, împărtășește câteva glume și bucură-te de compania lor. Este pentru bunăstarea ta!
Joacă imaginativă și de simulare – Te-ai trezit vreodată că faci o voce prostească sau să imiți pe cineva ? Îți place să inventezi povești? Simțiți-vă liber să vă jucați cu partenerul, copiii și prietenii (poate nu cu șeful).
Povestea-joc narativ – Similar cu cele de mai sus, aceasta înseamnă să vă folosiți imaginația pentru a genera ceva imaginar care ne permite să evadăm momentan din viața reală și să provoace o reacție de bine.
Joc creativ – Ștergeți praful de pe chitara, scoateți pensulele sau intrați pe acel curs de scris despre care tot vorbiți. O priză creativă este și o formă de joacă!
Marisa Peer conchide: „Când ne comportăm ca tineri râzând, chicotind, jucându-ne, dansând, făcând lucrur prostești, făcând fețe sau vorbind cu o voce prostească, ne comportăm într-un mod tineresc și, dacă facem acest lucru suficient de des, vom începe să ne simțim și chiar să arătăm mai tineri. Nu trebuie să fii dictat de vârsta din certificatul tău de naștere.”
Distracția ar putea fi noua noastră formă de asistență medicală. Acesta este un sfat pe care suntem bucuroși să îl luăm!
Jocuri ale mintii
Terapeutul și autoarea Marisa Peer explică ce se întâmplă de fapt în creier când ne jucăm:
Dispozitie:
Când ne jucăm, ne simțim fericiți și acest lucru eliberează endorfine, care ne îmbunătățesc starea de bine și ne fac să ne simțim bine în viață.
Legătura cu ceilalți:
Oxitocina este hormonul de legătură – atunci când ne jucăm împreună, ne legăm și mai ales când râdem împreună.
Încredere:
Nivelurile mai ridicate de endorfine ne pot crește încrederea. O conexiune cu ceilalți prin joc și acel sentiment de apartenență ne întăresc și mai mult încrederea.
Dormi:
Orice activitate ne ajută să dormim mai bine, datorită endorfinelor. În plus, dacă ne putem juca și să ne luăm mintea de la muncă sau de la alte probleme, este mai probabil să ne concentrăm pe lucruri fericite atunci când ne culcăm, decât să lăsăm mintea să ne îngrijoreze și să devină anxietate.
Bunăstarea generală:
Hormonii noștri de stres, cum ar fi cortizolul, se diminuează, ceea ce susține un sentiment de bunăstare, de a ne simți fericiți și ne face mai optimiști și mai plini de libertate. Studiile au arătat că, fără joacă, creierul nostru se poate micșora de fapt, iar șobolanii de laborator cărora nu li s-a permis să se joace au murit din cauza că li s-a îndepărtat această nevoie înnăscută.
