Lumea este în momentul de față scena atâtor schimbări importante. La nivel global ne confruntăm cu o pandemie globală, peste ocean au loc proteste masive de luptă împotriva nedreptății rasiale. Dar aceste aspecte sunt prezente peste tot și se simte din ce mai mult nevoia acută de a găsi metode prin care cu toții trebuie să învățăm să ascultăm și să acționăm în lupta împotriva durerii inutile, amplificată de multe ori de discuții dificile.
Diferențele de opinii au ajuns sa ne afecteze foarte mult iar acest lucru este evident dacă citești postările de pe rețelele sociale. Ce faci și cum poți să abordezi cu compasiune și atenție o conversație ce se dovedește a fi dificilă ?
Când ceilalți nu se comportă în felul în care dorim noi, le putem oferi înțelegerea, harul și generozitatea pe care ni le oferim noi când facem greșeli?
Cum să abordezi cu atenție conversațiile dificile
„Realitatea este că trăim într-o lume cu margini ascuțite, prafuită, cu dificultăți și durere și pasiune, confuzie și toate astea. Și adevăratul truc este să poți avea un sentiment de echilibru și respect”, spune Anne Alexander, editor al revistei Mindful.
Comunicarea conștientă ne cere să intrăm în empatie indiferent cine suntem sau în ce credem. Acest lucru se poate dovedi o provocare pentru oricine. Este foarte dificil să-ți exprimi punctul de vedere și să accepți punctul de vedere al altuia cu grație, spune Alexander. Dar putem participa la un dialog important atunci când abordăm o conversație dintr-un loc de respect și recunoaștere.
Importanta rabdarii in comunicare și când ai discuții dificile
Cele mai dificile conversații sunt adesea cu oamenii care ne sunt cei mai apropiați. Există foarte mult context nespus și istorie în aceste relații care adaugă straturi unei conversații dure cu o persoană dragă. Răbdarea și atenția ne permit să ne vedem trecutul prin divizări profunde.
„Poate că primul scop este doar să găsim acele momente de unire și să restabilim acea legătură frumoasă și fluidă. Poate dura mult timp pentru ca rabdarea sa ne aduca spre locul în care o conversație se poate întâmpla cu adevărat.„, spune Alexander.
Munca grea de a purta conversații dificile necesită împingerea disconfortului trecut. Și asta necesită o sumă imensă de angajament.
„Din pacate, evitarea sau confruntarea sunt cele mai frecvente moduri de a reacționa în situații dificile. Ambele însă par să nu ducă la un rezultat bun. Dacă eviti o discuție dificilă problema rămâne și, adesea, se amplifică. Dacă o confrunți, riști să rănești sau să pierzi relația. Să fii atacat agresiv, să ți se vorbească urât, să fi jignit, criticat. Ce avem de ales?„, se întreabă Domnica Petrovai, medic psiholog clinician.
„Avem nevoie de sfaturi mai bune decât „spune ce simți”, „o să fie bine” sau „fii și tu diplomat, vezi cum vorbești. Discuțiile dificile și conflictele reprezintă unul dintre cele mai valoroase momente de creștere și evoluție, dacă ai onestitatea să te uiți la tine. Atunci îți vezi vulnerabilitățile, judecățile, limitele și neputințele. Ce te ține departe de ceea ce ai nevoie pentru a avea viața împlinită după care tânjești.„, mai spune dr. Petrovai.
Tehnici ca să faci față unor discuții dificile
In cartea Conversatii decisive, scrisa de Kerry Patterson, Joseph Grenny, Ron McMillan, Al Switzler, autorii au un program in mai mulți pași prin care poți face față unor discuții dificile.
Primul pas este acela de clarifica termenii discutiei. Stabileste exect ce doresti sa obtii in urma discutiei pentru partile implicate: pentru tine, pentru interlocutorul tau cat si pentru relatie. Tendinta umana este aceea de a aborda discutiile dificile doar din prisma noastra.
Al doilea pas este sa identifici blocajele, pentru că avem o capacitate extraordinara de a ne bloca propriile demersuri, de a complica lucrurile sau de a lasa sa primeze mania noastra, pornirile noastre etc. Pe lista de blocaje pot fi: dorinta de a castiga cu orice pret, gasirea unei scuze ca nu ai putut face altceva dar si rezistenta la schimbare.
Al treilea pas este sa acorzi atentie acceselor de furie. Oamenii reactionează violent mai ales atunci cand simt ca lucrurile le scapa de sub control. Nu îi mai intereseaza parerile celorlalti atunci cand sunt convinsi ca au dreptate. Cert este ca si partenerul de conversație poate crede la fel – si el are dreptate.
Al patrulea pas este să îți monitorizezi starea, verificand daca faci apel la tacere sau la violență, care sunt principalele simptome ale nesiguranței. Tăcerea îmbracă forma evitării, mascării sau retragerii iar violenta imbraca forma controlului, etichetarii sau atacului.
În final, pentru a evita dezastrul, gasiti un Scop Comun care sa fie motivant atat pentru dumneavoastra cat si pentru partenerul de discutie. Scopul comun poate fi rezolvarea situatiei pentru ambii partenerii. Acestia trebuie sa-l identifice impreuna si sa fie de acord cu el. In timp ce e perfect adevarat ca nu trebuie sa incepeti o conversatie decisiva daca nu exista un scop comun, e la fel de adevarat ca nu trebuie sa continuati daca nu pastrati Respectul Reciproc. Respectul Reciproc este conditia de continuare a dialogului. Cand oamenii simt ca ceilalti nu-i respecta, conversatia devine imediat nesigura, iar dialogul ajunge la o intrerupere brusca. Cand ceilalti va interpreteaza gresit scopul sau intentia, lasati deoparte disputa si refaceti sentimentul de siguranta folosind o abilitate numita Contrastul. Dupa ce ati transformat amenintarea in siguranta, va puteti reintoarce la problema discutiei in sine si puteti sa va indreptati catre mediere. â
Dupa ce ati asigurat siguranta, gasind un scop comun, puteti sa va intoarceti in siguranta la continutul conversatiei. E timpul sa reintrati in dialog si sa gasiti strategii pe masura necesitatilor fiecaruia. Daca va angajati sa gasiti ceva comun si stiti ce doriti cu adevarat, nu va veti mai cheltui energia intr-un conflict neproductiv. In loc de asta, veti veni cu optiuni care sa fie de folos tuturor.
„Acum este momentul să revenim la prezent pentru a ne putea menține propriile niveluri de energie suficient de ridicate pentru a putea asculta și a putea fi prezenți. Putem media și putem încerca să absorbim lucrurile, chiar dacă nu înțelegem.”, concluzioneaza Anne Alexander
