Cercetatorii de la Universitatea Berna, din Elvetia, au stabilit care este momentul in care stima de sine a unei persoane obisnuite este la cel mai inalt nivel.
Cercetarea, publicat in revista Psychological Bulletin, a analizat 191 de studii despre stima de sine care au avut peste 165.000 de subiecti. Cercetatorii au descoperit ca stima de sine creste de-a lungul vietii, cu un platou usor in anii incomodei adolescente. Intre 11 si 15 ani, respectul de sine inceteaza sa creasca – dar nu scade niciodata.
Nivelul stimei de sine incepe apoi sa creasca din nou si nu ajunge la un nivel maxim pana la varsta de mijloc. Cel mai inalt punct pentru nivelul de stima de sine se produce la varsta de 60 de ani si ramane acolo cu o usoara scadere pe la varsta de 70 si 80 de ani.
Varsta de mijloc este, pentru multi adulti, o perioada foarte stabila in domenii precum relatiile si serviciul. Mai mult, pe durata varstei de mijloc, majoritatea indivizilor investesc in continuare in rolurile sociale pe care le detin si care le-ar putea stimula stima de sine. Spre exemplu, oamenii isi asuma functii manageriale la locul de munca, mentin o relatie buna cu sotul sau cu partenerul si isi ajuta copiii sa devina adulti responsabili si independenti.
Pe masura ce imbatranim si rolurile noastre tind sa se schimbe si este firesc ca respectul de sine sa scada usor. Batranetea implica frecvent pierderea rolurilor sociale ca urmare a pensionarii. Casa ramane goala dupa ce fiecare copil pleaca la casa lui. Decesul partenerului poate, de asemenea, sa ameninte stima de sine. In plus, inaintarea in varsta aduce si alte schimbari care pot afecta stima de sine, cum ar fi abilitatile cognitive diminuate si sanatatea tot mai precara.
În forma sa pură, încrederea în sine înseamnă să ştii la ce eşti bun, lucrurile de valoare pe care le poţi oferi şi să te comporţi într-un mod ce transmite acest lucru celor din jur.
Stima de sine a unei persoane variază nu numai ca urmare a unor acţiuni, ci şi a multor alţi factori mici, cum ar fi să te trezeşti cu un coş pe frunte, să nu-ţi stea părul bine într-o zi sau dacă eşti complimentat sau nu.
Un alt fapt interesant este că narcisismul nu este considerat a fi cel mai înalt nivel de încredere în sine. Precum şi oamenii melodramatici, narcisiştii iubesc să fie în lumina reflectoarelor şi lipsa de atenţie îi face incredibil de frustraţi, ceea ce duce direct la îndoială. Narcisiştii sunt destul de instabili şi starea lor depinde de mediul lor şi de feedback-ul pe care îl primesc.
Din contră, oamenii cu stima de sine foarte scăzută nu răspund la un feedback pozitiv şi feedback-ul negativ îi face să se simtă mai rău în legătură cu ei înşişi. Când cineva încearcă să le arate apreciere şi îi fac să se simtă mai bine în legătură cu ei, aceştia percep aceste afirmaţii ca o formă de milă. Evident, soluţia este moderaţia.
Cei mai norocoşi dintre noi, care au o stimă de sine stabilă, şi nu este afectată de turbulenţe minore, sunt cei mai încrezători. Determină cauza problemei Cel mai probabil te-ai regăsit într-una dintre situaţiile menţionate până acum. Introsperctiva este un instrument puternic atunci când doreşti să rezolvi problemele de încredere în sine. Pentru asta, trebuie să începi prin identificarea cauzelor instabilităţii.
Încrederea de sine este principalul obstacol în realizarea dorinţelor oamenilor, iar efectele lipsei de încredere în sine se manifestă în 3 locuri: pe chip, prin fapte şi prin iluzii, afirmă psihologul Alexandru Pleşea.
Potrivit acestuia, lipsa de încredere dereglează prezentul şi viitorul omului, iar acesta poate ajunge să-şi piardă familia, jobul şi lucrurile dragi lui pentru că nu face efortul de a le menţine, adică să investească energie şi sugestii pozitive în ele.
