Un curs de meditație mindfulness poate fi la fel de eficient în a reduce anxietatea la fel cum ar face-o un medicament obișnuit, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea, publicată pe 9 noiembrie în JAMA Psychiatry, a implicat un grup de 276 de adulți cu tulburări de anxietate netratate. Jumătate dintre pacienți au fost selectați aleatoriu pentru a lua 10 până la 20 mg de escitalopram, forma generică a Lexapro sau Cipralex, un medicament comun folosit pentru a trata anxietatea și depresia. Cealaltă jumătate a fost repartizată la un curs de opt săptămâni de reducere a stresului bazată pe mindfulness.
Rezultatele au fost uimitoare: ambele grupuri au experimentat o reducere cu aproximativ 20% a simptomelor de anxietate pe parcursul perioadei de opt săptămâni.
Elizabeth Hoge, autorul principal al studiului și directorul Programului de cercetare a tulburărilor de anxietate de la Centrul Medical al Universității Georgetown, a declarat pentru CNN că speră că cercetarea poate deschide mai multe opțiuni de tratament pentru pacienții cu anxietate.
„Lexapro este un medicament grozav; Îl prescriu foarte mult”, a spus ea. „Dar nu este pentru toată lumea.”
Meditația ar putea fi prescrisă în locul medicamentelor pentru pacienții care suferă de efecte secundare severe sau care au alergii la medicamentele anti-anxietate, de exemplu, spune Hoge. Și începerea meditației ar putea fi, de asemenea, un prim pas pentru persoanele care au anxietate netratată și se tem de medicamente.
Dar cercetarea nu ar trebui să fie un declanșator pentru ca pacienții să înceteze să-și ia medicamentele fără a consulta un medic. „Dacă cineva ia deja un medicament, poate încerca meditația în același timp”, a spus Hoge. „Dacă vor să renunțe la medicamente, ar trebui să vorbească cu medicul lor.”
Pot exista factori nedeterminați care îi fac pe unii pacienți să răspundă mai bine la meditație. Hoge spune că, după ce colectarea datelor s-a încheiat, participanților li s-a oferit opțiunea de a încerca opțiunea de tratament care nu le-a fost atribuită. Unii pacienți care au fost repartizați în grupul de meditație au descoperit că medicamentul a fost de fapt mult mai eficient pentru ei și invers, potrivit lui Hoge.
Hoge spune că cercetările ulterioare ar putea explora „care sunt predictorii de răspuns în diferitele tratamente”, studiind care pacienți beneficiază mai mult de meditație decât de medicamente. Apoi, clinicienii ar putea prescrie diferite regimuri de tratament în funcție de profilurile lor de pacienți.
Și ea speră că cercetarea să determine mai multe companii de asigurări să acopere cursuri de meditație ca tratament pentru anxietate.
„De obicei, companiile de asigurări sunt dispuse să plătească pentru ceva atunci când există cercetări care susțin utilizarea acestuia”, a spus ea. „Dacă știu că este la fel de eficient ca medicamentul pentru care plătesc, de ce să nu plătească și pentru asta?”
Pacienții alocați grupului de meditație au fost rugați să participe o dată pe săptămână la o clasă de grup de meditație mindfulness în persoană. Fiecare clasă a durat aproximativ două ore și jumătate și a avut loc la o clinică locală. De asemenea, li s-a cerut să mediteze pe cont propriu timp de aproximativ 40 de minute pe zi.
Hoge a comparat timpul acordat pentru „a merge la un curs de exerciții cu cel legat de a merge la un curs de arte”.
Dar, potrivit lui Joseph Arpaia, un psihiatru din Oregon, specializat în mindfulness și meditație, timpul zilnic este probabil prea mare pentru mulți pacienți care se confruntă cu anxietate.
„Să le spui oamenilor care sunt atât de suprasolicitați că ar trebui să petreacă 45 de minute pe zi meditând este ca și cum le-ai spune „că trebuie să mănânce un tort al psihoterapiei”, a scris el într-un răspuns la publicația lui Hoge, publicată și în JAMA Psychiatry.
Arpaia spune că s-a străduit să găsească metode de mindfulness care necesită mai puțin timp pentru a ajuta pacienții să-și gestioneze anxietatea. O tehnică pe care o predă se numește „resetare cu o singură respirație” care ajută pacienții să se calmeze pe parcursul unei singure respirații.
Dar, în ciuda rezervelor sale, „Este întotdeauna interesant să vezi că meditația funcționează și funcționează la fel de bine ca medicamentele”, a spus el. „Speranța mea ar fi ca oamenii să realizeze că există alte lucruri în afară de medicamente care pot funcționa.”
„Cealaltă speranță a mea ar fi că oamenii să își de seama că dacă stai și urmărești respirația te face să te simți relaxat. Acest lucru este grozav, dar nu îi face pe toți să se simtă relaxați. Când acest lucru nu merge găsiți ceva care să o facă. Citiți o carte, mergeți la plimbare, petreceți timp grădinărind”, a spus el.
Cum funcționează mindfulness în relația cu anxietatea
Pacienții alocați grupului de meditație au participat la un program specific numit reducerea stresului bazată pe mindfulness, dezvoltat pentru prima dată de Jon Kabat-Zinn în anii 1970. Programul este laic, dar se bazează pe unele învățături budiste.
„Este ca o abilitate pe care o exersezi”, a spus Hoge. „Oamenii învață să aibă o relație diferită cu gândurile lor. În practică, îi instruim pe oameni să renunțe la gânduri, să fie răbdători și blânzi cu gândurile, doar să le lase să treacă.”
„Practica de a face asta din nou și din nou le permite oamenilor să pună puțină distanță între ei și gândurile lor”, a spus ea.
Potrivit lui Hoge, pacienții nu ar trebui să se aștepte ca meditația – sau medicamentele – să le elimine complet anxietatea. „Este normal să ai anxietate”, a spus ea. „Dar putem să ne liniștim puțin.”
„Oamenii cred că meditația este grea, că trebuie să-ți păstrezi mintea liberă de gânduri”, a spus ea. „Nu este cazul. Încă meditezi chiar dacă ai gânduri. Doar a avea intenția de a medita contează.”
Și Arpaia spune că meditația poate ajuta la perturbarea buclelor de feedback care favorizează anxietatea.
„Anxietatea tinde să fie ceva care se hrănește pe sine”, a spus el. „Ceea ce se întâmplă este că o persoană devine anxioasă, ceea ce îi afectează abilitățile cognitive și sociale. Pe măsură ce persoana începe să se simtă mai afectată, asta creează anxietate.”
Anxietatea nu este singura provocare pe care meditația de tip mindfulness ar putea ajuta pacienții să o abordeze.
Un studiu publicat în American Journal of Nursing în 2011 a constatat că un program de mindfulness de opt săptămâni a fost la fel de eficient ca și antidepresivele pentru prevenirea recidivei depresiei.
Hoge a spus că diferite programe de meditație ar putea fi potrivite pentru a ajuta la tratarea depresiei și ADHD, printre alte afecțiuni.
„Cred că există o mare promisiune acolo”, a spus ea.
