Rudele apropiate ale persoanelor cu depresie rezistentă la tratament au de nouă ori mai multe șanse de a dezvolta depresie care, de asemenea, nu răspunde la tratamentul tradițional, a constatat un nou studiu.
Pentru persoanele cu depresie rezistentă la tratament, cunoscută și sub numele de TRD, este posibil ca tratamentele standard, cum ar fi terapia psihiatrică și antidepresivele, să nu funcționeze bine, sau să nu funcționeze deloc. O persoană poate fi diagnosticată cu TRD după ce două runde de diferite antidepresive nu reușesc să îi amelioreze simptomele.
Studiul este primul și cel mai mare studiu care utilizează datele unei întregi țări pentru a confirma transmiterea genetică a TRD în familii și o asociere cu alte tulburări psihiatrice majore, a declarat autorul principal, Dr. Cheng-Ta Li, profesor de medicină la Universitatea Națională Yang Ming Chiao Tung din Taipei, Taiwan.
Membrii de familie ai persoanelor cu TRD au fost, de asemenea, mult mai susceptibili de a dezvolta alte tipuri de afecțiuni psihiatrice – cum ar fi anxietatea, tulburarea bipolară, obsesiv-compulsivă sau depresivă majoră și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție – precum și de a fi mai predispuși la sinucidere, potrivit studiului.
„Aceasta este cea mai convingătoare dovadă de până acum că depresia rezistentă la tratament tinde să se manifeste în familie”, a declarat Dr. Andrew McIntosh, profesor de psihiatrie la Centrul pentru Științe Clinice ale Creierului de la Universitatea din Edinburgh, Scoția. El nu a fost implicat în acest studiu.
În timp ce descoperirile implică o bază genetică, membrii familiei ar putea, de asemenea, să împărtășească evenimente de viață sau dezavantaje socio-economice sau alți factori de risc neidentificați, a declarat McIntosh prin e-mail.
„Acest lucru este deosebit de interesant, deoarece acest subgrup ar putea avea diferite cauze genetice și alte cauze pentru depresia lor, pe care antidepresivele actuale nu le abordează la fel de bine”, a spus el.
Studiul, publicat în revista JAMA Psychiatry, a analizat datele naționale de asigurări de sănătate pentru întreaga populație din Taiwan pentru o perioadă de 15 ani, inclusiv fișele medicale ale pacienților internați și ambulatorii și informații despre rețete.
Mai mult de jumătate de milion de taiwanezi au primit un diagnostic de tulburare depresivă majoră în acest interval de timp. Dintre aceștia, mai mult de 21.000 de persoane au fost diagnosticate cu depresie rezistentă la tratament, definită prin administrarea fără succes a cel puțin trei cure separate de antidepresive în decurs de doi ani – cu una mai mult decât este necesar în mod obișnuit pentru a fi diagnosticat.
Rudele de gradul întâi ale persoanelor cu TRD, care includ părinți, frați și copii, au fost de nouă ori mai susceptibile de a dezvolta depresie rezistentă la tratament și au prezentat un risc ridicat de deces din toate cauzele și de deces prin sinucidere, în comparație cu rudele persoanelor fără TRD, a constatat studiul.
„Rezultatele studiului nostru sugerează că alte opțiuni de tratament ar putea fi luate în considerare mai devreme dacă tratamentul antidepresiv inițial eșuează la pacienții deprimați cu antecedente familiale TRD”, a declarat Li.
Astfel de tratamente alternative ar putea include adăugarea de litiu și alte antipsihotice atipice, ketamină în doze mici, cunoscută și sub numele de esketamină, sau utilizarea stimulării magnetice transcraniene repetitive, o formă de terapie de șoc care nu necesită sedare și nu este asociată cu efecte adverse cognitive, a spus Li.
„Ne-am mulțumit prea mult timp să ne concentrăm asupra studiilor efectuate asupra persoanelor cu ascendență europeană din Europa și America de Nord (și) adesea presupunem prea ușor că europenii sunt reprezentativi pentru întregul glob”, a spus McIntosh. „Așadar, acesta este un studiu foarte binevenit, într-adevăr, și contribuie într-o oarecare măsură la rezolvarea problemei subreprezentării masive a persoanelor asiatice în studii”.
