Ce au în comun multe băuturi răcoritoare dietetice și alimente fără zahăr? Se numește aspartam, și acest îndulcitor artificial se găsește în mii de alimente și băuturi dietetice. Dar știai că aspartamul poate fi legat de anxietate?
Un studiu recent la Colegiul de Medicină al Universității Florida State a descoperit o legătură între îndulcitorul artificial aspartam și comportamentul similar anxietății la șoareci.
Studiul recenzat de alți specialiști, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a descoperit că chiar și aspartamul care respectă normele FDA poate provoca anxietate.
Cercetătorii au constatat că, atunci când aspartamul este consumat, se descompune în acid aspartic, fenilalanină și metanol. Toate aceste trei substanțe chimice pot avea efecte puternice asupra sistemului nervos central.
Studiul, condus de doctorand Sara Jones, a plasat aspartam în apa de băut a șoarecilor la un nivel de aproximativ 15% din doza zilnică maximă aprobată de FDA pentru oameni.
Pentru referință, doza este cam aceeași cu cea a opt sticle de 250 ml de băutură răcoritoare dietetică pe zi pentru oameni. Studiul a continuat timp de 12 săptămâni, întinzându-se pe parcursul a patru ani.
În timp, cercetătorii au observat niveluri crescute de anxietate la șoareci. De asemenea, au observat că celulele genetice ale șoarecilor s-au schimbat. Amigdalele șoarecilor, o parte a creierului care controlează răspunsurile la anxietate și frică, au devenit mai active decât de obicei după ce li s-a administrat aspartam. Acest lucru ar putea explica anxietatea crescută la șoareci.
„A fost o trăsătură de anxietate atât de robustă încât nu cred că niciunul dintre noi anticipa că vom vedea așa ceva,” a declarat Jones. „A fost complet neașteptat. De obicei, vezi schimbări subtile.”
A fost și mai surprinzător faptul că urmașii masculilor expuși la aspartam aveau, de asemenea, niveluri mai ridicate de anxietate. Această testare genetică a fost o dovadă că comportamentul șoarecilor poate fi transmis și la generațiile ulterioare, chiar dacă urmașii nu au fost expuși la aspartam.
Cu toate acestea, testarea genetică a arătat și că modificările în amigdalele cauzate de aspartam au fost transmise de la șoarecii cărora li s-a administrat îndulcitorul la urmașii lor, dar nu și la generația care a urmat după aceea.
Pradeep Bhide, deținător al Catedrei Jim and Betty Ann Rodgers Eminent Scholar pentru Neuroștiințe Dezvoltării în Departamentul de Științe Biomedicale, a explicat:
Ceea ce arată acest studiu este că trebuie să ne uităm la factorii de mediu, pentru că ceea ce vedem astăzi nu este doar ceea ce se întâmplă astăzi, ci și ceea ce s-a întâmplat acum două generații și poate chiar mai mult.
Diazepam, cunoscut și sub numele de Valium, a fost administrat șoarecilor expuși la aspartam pentru a-i ajuta să-și calmeze anxietatea.
Un aspect cheie descoperit în studiu a fost modul în care diazepamul a afectat șoarecii expuși la aspartam în raport cu urmașii lor.
Când urmașilor li s-a administrat diazepam, i-a ajutat să se simtă mult mai puțin anxioși decât atunci când li s-a administrat aspartamul șoarecilor expuși la acest îndulcitor. Acest lucru sugerează că efectele îndulcitorului se diminuează pe parcursul generațiilor.
Aspartamul este un înlocuitor de zahăr utilizat încă din anii 1980 și este vândut sub diverse mărci.
Aspartamul este utilizat ca îndulcitor de masă, în alimente și băuturi pregătite și în rețete cu temperaturi joase (deoarece căldura descompune aspartamul). Este folosit și în unele medicamente pentru a adăuga gust.
Studii au descoperit legături între aspartam și boli precum Alzheimer, Parkinson, scleroză multiplă și tumori cerebrale.
Oamenii de știință vor continua să studieze posibilele efecte ale îndulcitorilor artificiali asupra sănătății generale.
Medicul psihiatru Daniel Amen, spune în cartea sa The End of Mental Ilness că îndulcitorii artificiali – inclusiv aspartamul (NutraSweet, Equal în SUA, disponibili pe scară largă și în România), zaharina (disponibile și la nou) și sucraloza – pot duce la niveluri cronice crescute de insulină, ceea ce crește riscul de depresie, boala Alzheimer, boli de inimă, diabet, și alte probleme de sănătate. Și sunt asociate cu sindromul metabolic și pot contribui de fapt la obezitate.
El dedică capitole dedicate cu sfaturi de urmat pentru cei diagonsticați cu diverse boli de sănătate mintală, inclusiv anxietate, depresie, ADHD, tulburare bipolară etc. Printre sfaturile sale se află eliminarea completă din dietă a consumului de zahar și îndulcitori dar și a conservanților sau coloranților alimentari.
ss
