Pentru psiholoaga cliniciană María Esclapez, autoarea volumului „Mă iubesc, te iubesc. Un ghid pentru dezvoltarea relațiilor sănătoase (și pentru îmbunătățirea celor pe care le ai deja)”, publicat în România la Editura Trei, o relație sănătoasă se definește prin liniște și capacitatea partenerilor de a rezolva constructiv conflictele. În schimb, o relație toxică este marcată de incertitudine și disconfort, unde orice factor poate destabiliza echilibrul emoțional. „Este esențial să recunoaștem semnele și să lucrăm la o comunicare asertivă și empatică”, precizează Esclapez.
Un element unic al cărții îl constituie prezentarea unor conversații reale de tip WhatsApp, prin care cititorii pot identifica mecanismele subtile ale abuzului emoțional și pot observa diferența dintre comunicarea toxică și cea sănătoasă.
Cinci forme frecvente de abuz emoțional
1. Legea gheții
Tăcerea folosită ca pedeapsă. Persoana refuză să răspundă la mesaje, evită contactul și ignoră emoțiile partenerului, sub pretexte precum „Am fost ocupat”. Scopul nu este rezolvarea conflictului, ci pedepsirea și destabilizarea emoțională a celuilalt.
2. Ghostingul
Întreruperea bruscă a comunicării, fără avertisment sau explicație. Este o formă pasiv-agresivă de evitare a confruntării, care lasă victima într-o stare de confuzie, anxietate și durere, și poate genera dependență emoțională atunci când agresorul reapare.
3. Manipularea
Un tipar subtil de control și șantaj emoțional. Se manifestă prin refuzul asumării responsabilității („Exagerezi”), readucerea în discuție a greșelilor din trecut, victimizare, comparații sau umiliri mascate în glume. Victima ajunge să își piardă spiritul critic și să dezvolte dependență emoțională.
4. Benchingul
Menținerea partenerului într-o zonă ambiguă, între interes și respingere. Agresorul oferă doar „firimituri” de atenție pentru a păstra persoana „de rezervă”, fără a-și asuma o relație reală. Victima trăiește în incertitudine și investește emoțional într-o relație inexistentă.
5. Gaslightingul
Manipularea percepției realității, astfel încât victima să își pună la îndoială judecata și sănătatea mintală. Expresii precum „Ți se pare” sau „Ești nebun/ă” sunt folosite pentru a invalida emoțiile victimei. Spre deosebire de un conflict normal, gaslightingul este un tipar repetitiv cu scopul de a controla psihologic.
Concluzie
Indiferent dacă abuzul se manifestă prin tăcere, dispariție, învinovățire sau distorsionarea realității, toate aceste comportamente au în comun lipsa respectului și a responsabilității afective. Iar fără acestea, nu poate exista o iubire reală.
María Esclapez, psiholog clinician, sexolog și coach, aduce în paginile cărții sale exemple reale, exerciții practice și modele de comunicare sănătoasă. Cu peste 250.000 de cititori în 25 de țări, mesajul ei este clar: relațiile pot fi vindecate atunci când recunoaștem tiparele toxice și alegem comunicarea matură și autentică.
