Te-ai surprins vreodată zâmbind la vederea unui obiect banal, cum ar fi o minge de plajă uitată într-un colț? Ai experimentat un val de amintiri plăcute fără să-ți fi propus asta? Psihologii numesc acest fenomen „imagini mentale involuntare pozitive” (positive involuntary mental imagery) și consideră că ne pot ajuta să fim mai optimiști și mai puțin predispuși la depresie (Berntsen, 2009).
Cum apar amintirile involuntare și ce beneficii pot aduce
Conform cercetărilor (Berntsen, 1996; Mace, 2007), amintirile involuntare apar spontan, fără niciun efort conștient de a le evoca. De obicei, ele sunt declanșate de obiecte, locuri sau chiar de cuvinte întâlnite în mediul cotidian. Spre deosebire de amintirile voluntare, care implică un efort conștient de căutare, IAM-urile (Involuntary Autobiographical Memories) pot fi rapide și intense, având un impact emoțional puternic (Berntsen & Hall, 2004).
Ce spune știința explicată simplu
- Fără efort conștient: Spre deosebire de amintirile voluntare, aceste imagini apar spontan – cu frecvențe estimate de 3–5 ori pe zi .
- Puternice emoțional: Ele pot aduce sentimente de nostalgie, bucurie, confort și întăriri ale stimei de sine .
- Nu țin cont de vârstă: Deși apar mai rar la persoanele în vârstă, când apar, sunt la fel de întregi și vii ca cele ale tinerilor .
De ce contează aceste imagini în viața ta
- Reduc stresul – amintirile pozitive pot compensa momentul prezent dificil.
- Billă emoţională – ajută la echilibrarea impactului emoțiilor negative.
- Claritate mintală – pot fi semnalizatoare ale unui moment pozitiv, nu doar ale tristeții.
Cum să generezi imagini mentale pozitive deliberate
Un studiu recent realizat de Mahdi Bagheri și colaboratorii săi la Ruhr-Universität Bochum (Bagheri et al., 2024) a testat o tehnică de antrenament prin imagini mentale. Participanții au fost încurajați să fotografieze obiecte din viața lor de zi cu zi (o ceașcă de cafea, un parc, o carte) și să le asocieze cu cuvinte cu conotație pozitivă (ex. „reușită”, „triumf”). Apoi, își imaginau o scenă complet nouă, combinând obiectul cu sentimentul pozitiv. De exemplu, privind poza cu ceașca de cafea, își imaginau că savurează ciocolată caldă lângă un foc de tabără, alături de prieteni.
Scopul? Să creeze un declanșator mental pozitiv care, atunci când reîntâlnești obiectul real (ceașca), să readucă acea imagine plăcută în minte, îmbunătățindu-ți starea emoțională.
Tehnica „seed‑and‑trigger”: cum să vinzi amintiri pozitive
O metodă promițătoare testată în 2024 de Bagheri și colaboratorii (Ruhr-Universität Bochum, alături de Simon Blackwell) presupune:
- Alege teme declanşatoare – obiecte frecvent întâlnite (ex. ceaşcă de cafea, pătură, o ramură).
- Fotografiază-le creativ – din unghiuri neobișnuite, dar recognoscibile ulterior.
- Alege un cuvânt pozitiv – ex. „confort”, „victorie”, „mile”.
- Construiește o scenă mentală – combinând obiectul cu cuvântul pozitiv (ex. ceașca + „confort” = imagine de tabără cu prieteni).
- Repractică mental – revino asupra imaginii zilnic timp de câteva zile.
Rezultatul: când întâlnești obiectul real, mintea declanșează scena mentală plăcută – un „refugiu mental” instant .
Cum pot fi măsurate aceste amintiri?
Pentru a studia IAM-urile, psihologii au folosit inițial jurnale și chestionare (Berntsen, 1996; Rasmussen & Berntsen, 2011), unde participanții notau amintirile involuntare, contextul și declanșatorii. În prezent, experimente de laborator folosesc sarcini precum asocierea liberă de cuvinte (Ball, 2007) sau teste de reacție la cuvinte afișate aleatoriu (Schlagman & Kvavilashvili, 2008). Aceste metode au arătat că IAM-urile pot apărea la fel de repede și intens la tineri și la vârstnici, deși frecvența poate scădea odată cu înaintarea în vârstă (Schlagman et al., 2009).
Ce beneficii emoționale aduc IAM-urile?
Studiile arată că IAM-urile sunt frecvent pozitive și pot induce sentimente de nostalgie, bucurie și iubire (Wildschut et al., 2006). Aceste emoții contribuie la creșterea stimei de sine și la sentimentul de continuitate a sinelui (Bradley & Moulin, 2009). De asemenea, pot avea o funcție adaptativă, ajutându-ne să învățăm din trecut și să ne pregătim pentru viitor (Rasmussen & Berntsen, 2009).
Ghid practic: cum să integrezi tehnica în rutina ta
| Pas | Ce faci | Scop |
|---|---|---|
| 1 | Alege 3–5 obiecte/poze din viața de zi cu zi | Să fie diverse și ușor disponibile |
| 2 | Asociază fiecare cu un cuvânt pozitiv (ex. „explorare”, „căldură”) | Să declanșeze emoții clare |
| 3 | Creează o imagine mentală asociată | Să fie detaliată – sunete, senzații |
| 4 | Repetă mental imaginea 2–3 zile | Consolidarea asocierii |
| 5 | Observă ce imagine apare când interactonezi cu obiectul | Evaluare rezultată |
Posibile provocări și avertismente
- Obiect greu de declanșat – alege imagini relevante, nu abstracte.
- Routine zilnică – dacă nu rezonezi cu metoda, încearcă să personalizezi scenariul.
- Atenție emoțională – nu forța imaginea, lăsat-o să apară natural și prezintă autentic.
Concluzie
Data viitoare când vezi o ceașcă de cafea sau o minge de plajă, încearcă să o asociezi mental cu un cuvânt pozitiv și creează o imagine mentală plăcută. Poate fi o modalitate simplă și eficientă de a-ți cultiva o stare emoțională mai bună și de a aduce mai mult optimism în viața de zi cu zi.
Referinte
- Bagheri, M., Blackwell, S. et al. (2024). Positive imagery training and involuntary memories. Memory.
- Ball, C.T. (2007). Can we elicit involuntary autobiographical memories in the laboratory? În J.H. Mace (Ed.), Involuntary memory (pp. 127–153). Oxford: Blackwell.
- Berntsen, D. (1996). Involuntary autobiographical memories. Applied Cognitive Psychology, 10, 435–454.
- Berntsen, D. (2009). Involuntary autobiographical memories: An introduction to the unbidden past. Cambridge: Cambridge University Press.
- Berntsen, D. & Hall, N.M. (2004). The episodic nature of involuntary autobiographical memories. Memory and Cognition, 32(5), 789–803.
- Bradley, R.J. & Moulin, C.J.A. (2009). Laboratory induced memories in groups of young and old. Unpublished report.
- Rasmussen, A.S. & Berntsen, D. (2009). The possible functions of involuntary autobiographical memories. Applied Cognitive Psychology, 23, 1137–1152.
- Rasmussen, A.S. & Berntsen, D. (2011). The unpredictable past: Spontaneous autobiographical memories outnumber autobiographical memories retrieved strategically. Consciousness and Cognition, 20(4), 1843–1846.
- Schlagman, S. & Kvavilashvili, L. (2008). Involuntary autobiographical memories in and outside the laboratory. Memory and Cognition, 36(5), 920–932.
- Schlagman, S. et al. (2009). Differential effects of age on involuntary and voluntary autobiographical memory. Psychology and Aging, 24(2), 397–411.
- Wildschut, T. et al. (2006). Nostalgia. Journal of Personality and Social Psychology, 91(5), 975–993.
