Cu siguranță ai experimentat momentul în care ajungi într-o dispută online cu străini sau în discuții aprinse cu membri ai familiei la cină, doar pentru a simți că te lovești de un zid. Probabil că toți am fost vinovați de a ne considera „mai informați” decât suntem în realitate, insistând că avem dreptate chiar și fără toate faptele la îndemână.
Potrivit unui studiu recent în psihologie, publicat pe 9 octombrie în jurnalul PLOS ONE, oamenii tind să presupună că dețin deja toate informațiile necesare pentru a lua o decizie sau a susține o anumită poziție, chiar și atunci când acest lucru nu este adevărat. Cercetătorii numesc acest fenomen „iluzia adecvării informației”.
„Conflictele interpersonale sunt în creștere, ceea ce sporește sentimentele de furie, anxietate și stres general,” explică Angus Fletcher, coautor al studiului, narativist și neurofiziolog la Universitatea de Stat din Ohio. „Ne-am dorit să înțelegem aceste neînțelegeri și să vedem dacă pot fi atenuate.”
Cum s-a desfășurat studiul
Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio, Universitatea Stanford și Universitatea Johns Hopkins au chestionat online 1.261 de americani. Participanții au citit un articol despre o școală fictivă care nu avea suficientă apă.
- Grupul 1 a citit un articol care prezenta exclusiv argumentele pro-fuziune cu o altă școală mai bine aprovizionată cu apă.
- Grupul 2 a citit un articol care prezenta exclusiv argumentele contra-fuziunii, sugerând că școala ar trebui să rămână separată și să caute alte soluții.
- Grupul 3 (de control) a citit un articol care includea ambele argumente, atât pro-fuziune, cât și contra-fuziune.
Rezultatele au arătat că majoritatea participanților din Grupurile 1 și 2, care au văzut doar jumătate din informații, au crezut totuși că au suficiente date pentru a lua o decizie bună. Mai mult, aceștia tindeau să urmeze recomandările articolului citit. Dacă au citit doar argumente pro-fuziune, erau semnificativ mai predispuși să susțină fuziunea, iar dacă au citit doar argumente contra, susțineau rămânerea școlilor separate.
Aproximativ 55% dintre participanții din grupul de control, care au văzut ambele părți, au susținut fuziunea – indicând o distribuție mai echilibrată a părerilor atunci când li se oferă informații complete.
De asemenea, participanții care au avut acces doar la jumătate din informațiile disponibile erau convinși că majoritatea oamenilor ar lua aceeași decizie ca ei, alimentând convingerea eronată că dispun de toată informația necesară.
Iluzia adecvării informației
Cercetătorii numesc această credință excesivă în propriile cunoștințe „iluzia adecvării informației.” Fletcher o descrie astfel: „Cu cât creierul știe mai puțin, cu atât este mai convins că știe tot ce trebuie.” Această tendință ne face susceptibili să tragem concluzii pripite și să fim foarte siguri de noi, chiar atunci când ne lipsesc date esențiale.
Acest fenomen nu contrazice însă cercetările anterioare despre realismul naiv, concept ce subliniază că oamenii cred adesea că propria lor perspectivă asupra realității este adevărul obiectiv. Dar iluzia adecvării informației sugerează că, atunci când oamenii au acces la toate informațiile, își pot schimba opiniile, diminuând astfel neînțelegerile.
O schimbare posibilă?
Într-o a doua etapă a studiului, unii participanți au fost dispuși să-și schimbe opinia după ce au primit toate informațiile. De altfel, mixul de opinii după ce au auzit ambele părți a devenit asemănător cu cel din grupul de control – în jur de 55% pro-fuziune, 45% contra.
Cu toate acestea, această schimbare a fost posibilă deoarece opiniile erau proaspăt formate, nu adânc înrădăcinate. Cercetătorii au renunțat la o a doua variantă a studiului care s-ar fi axat pe pedepse cu moartea, un subiect mult mai încărcat emoțional și cu opinii deja înrădăcinate.
Pentru a contracara iluzia adecvării informației într-o discuție, Fletcher sugerează să ne oprim și să ne întrebăm: „Îmi lipsește ceva care m-ar ajuta să le înțeleg mai bine perspectiva?” O astfel de întrebare poate reduce conflictele inutile și poate redirecționa energia spre gestionarea diferențelor reale.
Concluzii
Iluzia adecvării informației explică de ce uneori ne simțim atât de siguri pe opiniile noastre, chiar dacă nu avem toate datele necesare. Cu toate acestea, studiul arată că această siguranță poate fi zdruncinată atunci când avem acces la ambele părți ale problemei.
Pe termen lung, o mai bună conștientizare a iluziei adecvării informației și a modului în care influențează disputele interpersonale poate ajuta la comunicare și poate reduce tensiunile. Mai mult, încurajându-ne să căutăm informații suplimentare și să fim deschiși la noi perspective, putem atenua conflictele și îmbunătăți dialogul.
