Una dintre cele mai persistente amintiri din adolescență este obsesia față de controlul greutății. Standardul era clar: „subțire e idealul”, iar revistele promovau constant diete miraculoase, ilustrate cu imagini ale unor modele impecabil de suple. Din păcate, multe nu s-au schimbat nici astăzi.
Dietele restrictive, postul intermitent, operațiile bariatrice sau, mai nou, injecțiile pentru slăbit continuă să fie prezentate ca soluții rapide pentru o viață mai sănătoasă. Iar greutatea optimă este considerată, în general, cheia unei sănătăți de fier.
Dar o nouă cercetare – la care am contribuit personal – pune sub semnul întrebării această presupunere comună.
Un paradox periculos: slăbitul poate crește riscul de deces
Studiul nostru, bazat pe date de la peste 8.000 de participanți din UK Biobank, a arătat că pierderile semnificative în greutate (peste 10 kg) pot crește riscul de deces timpuriu în rândul persoanelor obeze cu boli cardiovasculare.
La prima vedere, pare contradictoriu. Dacă atât obezitatea, cât și bolile cardiovasculare sunt factori de risc pentru mortalitate prematură, nu ar trebui ca slăbitul să reducă acest risc?
Problema este complexă. Chiar dacă pierderea în greutate pare a fi un pas logic spre sănătate, ritmul, contextul și metodele folosite pot influența negativ rezultatele.
Ce ne scapă când ne uităm doar la kilograme
Relația dintre greutate și sănătate este departe de a fi simplă. De exemplu:
- Persoanele slabe cu insuficiență cardiacă cronică pot avea un risc crescut de mortalitate.
- Fluctuațiile de greutate la pacienții cu boli coronariene sunt, de asemenea, asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate.
În cazul nostru, pierderea în greutate s-a produs în medie pe parcursul a 9 ani, dar pentru unii participanți a fost relativ rapidă, ceea ce ridică întrebări importante legate de metodele de slăbit și impactul lor pe termen lung.
Factorii care influențează obezitatea sunt multipli
Pentru ca slăbitul să fie eficient și sănătos, este esențial să înțelegem cauzele complexe ale acumulării de kilograme:
- Genetica influențează apetitul, metabolismul și tendințele comportamentale (precum mâncatul compulsiv sau sedentarismul).
- Factorii psihosociali, stilul de viață și contextul cultural pot amplifica obezitatea și dificultatea de a o gestiona.
Studiul nostru nu a putut izola toți acești factori și nici nu a stabilit care metode de slăbit (diete, sport, chirurgie) sunt mai riscante. Așadar, nu putem generaliza ce tip de scădere în greutate este sigur sau periculos fără o evaluare individualizată.
Limitările indicelui BMI și diversitatea biologică
Indicele de masă corporală (BMI) este des folosit ca indicator de sănătate, dar are limitări serioase. Nu reflectă distribuția grăsimii, masa musculară sau diferențele genetice și etnice.
Unii oameni pot tolera o greutate mai mare fără consecințe negative asupra sănătății. Alții, chiar cu un BMI „normal”, pot avea risc cardiovascular crescut.
Exemplul din Tonga este revelator: o țară cu o rată mare de obezitate, dar cu incidență scăzută a bolilor cardiovasculare și a sinuciderilor, comparativ cu Europa. Alte obiceiuri, precum consumul redus de alcool sau structura socială, pot avea un impact mai mare decât greutatea propriu-zisă.
Spre o abordare mai umană și mai completă
Obezitatea nu este doar o problemă de voință sau de calorii. Este o condiție complexă, influențată de numeroși factori biologici, psihologici și sociali.
Schimbarea mentalității de la „slăbit cu orice preț” la „bunăstare holistică” ar putea aduce beneficii reale pe termen lung.
Este timpul să trecem de la soluțiile rapide și uniforme la o abordare personalizată, bazată pe sănătatea fizică, dar și pe echilibrul emoțional și social.
