Ai simțit vreodată că ești paralizat într-un moment tensionat sau într-o situație de urgență? Sau poate ai ezitat să intervii și să acționezi, simțindu-te mai mult ca un trecător decât ca un actor principal în scenă? Dacă da, s-ar putea să fi experimentat "efectul spectatorului" – o teorie psihologică socială care propune că indivizii sunt mai puțin probabil să ofere ajutor atunci când sunt în prezența altor oameni.
Teoria a fost propusă pentru prima dată în 1964, în contextul crimei lui Kitty Genovese, o femeie de 28 de ani care a fost agresată și ucisă în fața clădirii unde locuia. După crimă, The New York Times a publicat un articol care susținea că 38 de oameni au asistat la atac, dar niciunul nu a sunat la poliție sau nu a intervenit pentru a o ajuta – deși acest lucru a fost ulterior pus la îndoială. Din acest incident, efectul spectatorului (numit și "sindromul Genovese" după Kitty Genovese) a devenit un fenomen studiat și dezbătut frecvent în domeniul psihologiei.
Acest continut este restrictionat și disponibil doar pentru membrii START și PREMIUM
Autentificati-va pentru acces complet sau inregistrati-va pentru un cont nou !
