Psihopatia a fost asociată mult timp cu asasini celebri, criminali periculoși și povești cutremurătoare de tip true crime. Totuși, cercetările recente ne arată că psihopatia este mult mai complexă – în special în ceea ce privește modul în care este percepută durerea.
Este important de menționat că trăsăturile psihopate nu sunt un diagnostic fix. Ele există pe un spectru, iar toți oamenii pot avea un anumit nivel din aceste trăsături. Pentru a fi considerat „psihopat” din punct de vedere clinic, trebuie să te afli la capătul superior al acestui spectru.
Toleranță mai mare la durere, dar aceeași reacție fiziologică
Într-un studiu recent, cercetătorii de la Liverpool John Moores University au descoperit că persoanele cu trăsături psihopate ridicate raportează o percepție mai scăzută a durerii, deși corpul lor reacționează fiziologic la fel ca al celorlalți.
Cum au fost obținute datele:
- Participanții au fost expuși la presiune dureroasă controlată aplicată pe unghie.
- S-a măsurat răspunsul conductanței pielii (SCR), care indică activarea fiziologică.
- Participanții și-au autoevaluat durerea pe o scară de la 0 la 100.
Rezultatul? Cei cu niveluri ridicate de psihopatie au raportat o durere mai mică, deși SCR-ul lor a fost similar cu al celorlalți.
Acest lucru sugerează că diferența apare la nivel psihologic, nu fiziologic.
De ce contează modul în care simțim durerea?
Durerea este, în mod normal, asociată cu frică, pericol sau pedeapsă. Dar persoanele cu trăsături psihopate nu par să asocieze durerea cu pericolul – ceea ce ar putea explica de ce își asumă mai multe riscuri sau devin mai agresive.
Această decuplare între percepția durerii și reacția fizică poate duce la o înțelegere deficitară a durerii celorlalți – adică o empatie redusă.
Empatia și durerea altora: cum se reflectă psihopatia?
În cadrul aceluiași studiu, participanților li s-au arătat imagini cu alte persoane în situații dureroase (ex. mâini prinse în uși sau tălpi goale pe cioburi de sticlă).
Rezultatul a fost clar: persoanele cu trăsături psihopate ridicate:
- Au raportat niveluri mai scăzute de empatie
- Au avut răspunsuri fiziologice mai slabe (SCR mai redus) la imaginile cu durerea altora
Aceste rezultate sunt în concordanță cu alte studii anterioare, inclusiv cu cercetări efectuate în rândul deținuților de sex masculin cu trăsături psihopate, unde răspunsul la suferința altora a fost considerabil diminuat.
Durerea proprie influențează empatia față de alții
Cercetările arată că dacă o persoană nu percepe propria durere ca fiind intensă, este mai puțin capabilă să înțeleagă durerea altora. În plus, rețelele cerebrale implicate în procesarea durerii sunt aceleași cu cele implicate în procesarea empatiei.
Așadar, o toleranță crescută la durere poate reduce automat empatia – un efect cu implicații majore în relațiile sociale și comportamentele de risc.
Psihopatia nu înseamnă întotdeauna pericol
Nu toți cei cu trăsături psihopate ridicate sunt periculoși.
De fapt, trăsăturile psihopate pot fi benefice în anumite domenii, precum medicina. Un studiu din 2022 a arătat că profesioniștii medicali, în special chirurgii, prezintă adesea niveluri ridicate de „imunitate la stres” – o componentă cheie a psihopatiei.
Această trăsătură le permite să rămână calmi sub presiune și să ia decizii rapide și raționale, fără a fi copleșiți de emoții.
Concluzie: psihopatia, durerea și empatia – o relație complicată
Studiile recente ne arată că psihopatia nu înseamnă doar lipsă de empatie, ci o percepție fundamental diferită a durerii. Această percepție influențează modul în care astfel de persoane se raportează la ceilalți, la risc, la agresivitate și chiar la compasiune.
În același timp, înțelegerea mai profundă a acestor mecanisme poate conduce la strategii mai bune de intervenție, prevenție și integrare socială – mai ales în domeniile în care trăsăturile psihopate pot fi transformate în atuuri.
