Pentru Paul, administrator financiar, totul s-a schimbat după ce a introdus, din greșeală, costuri de 7 milioane de lire în loc de 700.000. Temându-se că va fi acuzat de fraudă, Paul a decis să își dezvăluie diagnosticul recent de demență.
Concediul de șase săptămâni s-a transformat în șase luni, apoi într-o ieșire prematură din câmpul muncii. Deși acum regretă această retragere, atunci nu i s-a părut că are alternative. Cazul lui Paul este, din păcate, reprezentativ pentru realitatea multor persoane care primesc un diagnostic de demență în timpul vieții active.
Demența în rândul populației active: o problemă ignorată
Odată cu îmbătrânirea populației, mai mulți oameni aleg sau sunt nevoiți să lucreze după vârsta tradițională de pensionare. Însă, în paralel, numărul diagnosticărilor cu demență este în creștere. Aproximativ 9% dintre cele 55 de milioane de persoane cu demență din lume sunt sub 65 de ani, iar în fiecare an apar aproximativ 370.000 de cazuri de demență cu debut precoce.
În ciuda angajamentelor guvernamentale pentru o piață a muncii incluzivă, angajații cu demență rămân în mare parte invizibili în politicile de resurse umane.
Tehnologia – barieră sau oportunitate?
Deseori, demența este asociată cu incapacitatea de a folosi tehnologia, dar acest stereotip este înșelător. O persoană diagnosticată la 60 de ani probabil folosea bloguri, rețele sociale și asistenți vocali cu mult timp înainte.
De fapt, multe persoane cu demență folosesc zilnic tehnologii digitale, de la Google Maps la asistenți AI activi vocal (precum Alexa sau Siri), care oferă inclusiv companie și reduc sentimentul de izolare.
Tehnologia, folosită inteligent, poate deveni un aliat pentru adaptarea locurilor de muncă la nevoile individuale ale angajaților cu demență.
Exemple concrete de sprijin digital
- Programări și agende partajate: pentru cei care uită întâlniri sau sarcini.
- Navigare asistată prin aplicații: utile în clădiri mari sau complexe.
- Interfețe vocale în locul ecranelor tactile: mai prietenoase pentru persoanele cu dificultăți motorii sau cognitive.
- Transformarea documentelor în formate simplificate: cu ajutorul inteligenței artificiale generative (precum ChatGPT), documentele pot fi rescrise în fraze scurte, clare, cu fonturi mari și limbaj simplu – exact ceea ce recomandă ghidurile de comunicare prietenoasă cu demența.
- Automatizarea sarcinilor repetitive: precum introducerea manuală a datelor în tabele – o sursă majoră de erori, indiferent de diagnostic.
Un viitor digital cu demnitate pentru angajații cu demență
Deși niciun loc de muncă nu are încă o strategie dedicată persoanelor cu demență, multe organizații dețin politici robuste pentru alte condiții, cum ar fi bolile mintale. La Universitatea din Bath, de exemplu, există o platformă de ajustări rezonabile pentru angajați și studenți, iar un model similar ar putea fi aplicat și în cazul demenței.
Provocarea este reală. Dar și oportunitatea
Guvernul britanic încearcă în prezent să crească participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, în paralel cu promovarea extinsă a inteligenței artificiale.
Tehnologiile digitale pot fi cheia păstrării demnității și activității profesionale pentru persoanele cu demență.
Desigur, nu toți își vor dori sau vor putea continua să lucreze. Dar pentru cei care vor, oferirea de sprijin personalizat poate transforma provocările în resurse valoroase pentru organizații și societate.
