Unii oameni verifică ora pe ceasul de la mână, alții pe telefon sau după poziția soarelui. Toate aceste metode spun ce oră este „afară”, dar nu spun nimic despre ora din interiorul corpului. Iar această diferență explică de ce, pentru a-mi afla propriul timp biologic, ajung să stau în fața oglinzii smulgând fire de păr, pe care le trimit ulterior într-un laborator din Germania. Nu este un gest excentric, ci o încercare de a afla starea ceasurilor din celulele și țesuturile mele.
Timp de secole, medicina a ignorat o componentă esențială a sănătății: ceasul biologic. Abia în ultimele decenii, cercetările au arătat că dispoziția, metabolismul, performanța fizică și capacitatea cognitivă variază sistematic pe parcursul unei zile de 24 de ore. Mai mult, dereglarea acestui ceas intern este asociată cu un număr tot mai mare de afecțiuni, de la diabet de tip 2 și boli cardiovasculare până la cancer.
Ritmul circadian și ceasurile din fiecare celulă
Ritmurile circadiene sunt oscilații biologice naturale care guvernează activitatea țesuturilor noastre. Nu există un singur ceas, ci trilioane de ceasuri, câte unul în aproape fiecare celulă a corpului. După cum explică Rosemary Braun, cercetătoare la Northwestern University, expresia genelor variază în funcție de momentul zilei și de sincronizarea ceasurilor din fiecare țesut.
Aceste ceasuri sunt controlate de un set de „gene ceas” care generează fluctuații zilnice ale unor proteine-cheie. Acestea, la rândul lor, influențează mii de alte gene. Un studiu coordonat de John Hogenesch la University of Pennsylvania a arătat că aproximativ 43% dintre genele șoarecilor sunt exprimate ritmic. Mai important, peste jumătate dintre cele mai prescrise medicamente vizează proteine a căror activitate fluctuează în funcție de momentul zilei.
Cronoterapia: tratamentul la momentul potrivit
Aceste descoperiri susțin ideea de cronoterapie: administrarea tratamentelor la momentul din zi când sunt cele mai eficiente și mai puțin toxice. Unele dintre cele mai solide dovezi vin din oncologie. Francis Lévi, de la Paris-Saclay University, a fost inspirat inițial de medicina tradițională chineză, care descrie perioadele de vârf ale activității diferitelor organe.
El a observat că, spre deosebire de celulele sănătoase, care se divid în anumite momente ale zilei, celulele canceroase se divid continuu. Deoarece multe chimioterapice țintesc celulele aflate în diviziune rapidă, Lévi a emis ipoteza că administrarea lor atunci când celulele sănătoase sunt „în repaus” ar putea reduce efectele adverse. Un studiu clinic publicat în 1990 a arătat că femeile cu cancer ovarian avansat aveau semnificativ mai puține efecte secundare atunci când chimioterapia era administrată dimineața, comparativ cu seara.
O analiză din 2022 a 18 studii de cronoterapie a indicat că majoritatea au raportat toxicitate redusă, fără scăderea eficienței tratamentelor. Rezultate similare apar și în alte domenii: vaccinul antigripal produce de câteva ori mai mulți anticorpi dacă este administrat dimineața, iar inima pare să tolereze mai bine intervențiile chirurgicale efectuate în a doua parte a zilei.
De ce nu funcționează cronoterapia la fel pentru toți
Totuși, nu toate studiile arată beneficii clare. O explicație este că ceasurile biologice ale oamenilor diferă considerabil. După cum subliniază Lévi, până acum tratamentele au fost adaptate unui „ritm mediu” al populației, deși diferențele dintre indivizi pot ajunge la 12 ore. De aici apare nevoia de a măsura ora internă a fiecărui pacient.
Cum se măsoară timpul din corp
Standardul actual pentru evaluarea ceasului biologic este momentul în care începe secreția nocturnă de melatonină, hormon produs de glanda pineală. Acest proces este controlat de un ceas central din creier numit nucleul suprachiasmatic (SCN). Măsurarea debutului secreției de melatonină este însă laborioasă: presupune recoltări repetate de sânge sau salivă, în condiții de lumină scăzută, timp de mai multe ore.
Pentru a depăși aceste limitări, cercetătorii caută biomarkeri care să indice ora internă din probe simple. Angela Relógio, de la MSH Medical School Hamburg, este implicată într-un test pe bază de salivă, în timp ce alte echipe dezvoltă teste din sânge, piele sau foliculi de păr.
În prezent, singurul test disponibil comercial este cel oferit de compania germană BodyClock, care analizează expresia genelor ceas din rădăcinile firelor de păr. Pe baza acestora, algoritmii estimează dacă ceasul intern este avansat, întârziat sau sincronizat cu media populației.
Ce pot spune testele despre stilul de viață
Rezultatele pot oferi recomandări privind orele optime de somn, alimentație sau exercițiu fizic. De exemplu, organismul este mai eficient în procesarea carbohidraților dimineața, când sensibilitatea la insulină este mai mare, iar arderea grăsimilor pare favorizată de mese mai devreme în cursul zilei. Aceste observații susțin ideea că momentul mesei contează aproape la fel de mult ca alimentația în sine.
Limitele actuale și direcții viitoare
Problema majoră este că aceste teste nu oferă rezultate în timp real. Între momentul recoltării și primirea rezultatului pot trece săptămâni, timp în care expunerea la lumină, programul de somn sau munca în ture pot schimba semnificativ ritmul circadian. După cum explică Derk-Jan Dijk de la University of Surrey, chiar și modificări deliberate ale expunerii la lumină pot avansa sau întârzia ceasul biologic cu câteva ore.
În viitor, cercetătorii speră să poată măsura nu doar ceasul central, ci și sincronizarea dintre diferite organe – ficat, pancreas, mușchi – pentru a înțelege mai bine efectele nocive ale muncii în schimburi sau ale „jet lag-ului social”.
De ce contează ceasul biologic
Tot mai multe dovezi leagă dereglările circadiene de afecțiuni metabolice, cardiovasculare, neurologice și de sănătate mintală. După cum subliniază Christopher Depner de la University of Utah, posibilitatea de a măsura ritmul intern în condiții reale ar putea permite intervenții personalizate pentru reducerea riscurilor de sănătate.
Deocamdată, testele disponibile reprezintă doar începutul. Dar, dacă ultimele decenii ne-au arătat cât de important este ceasul biologic pentru sănătate, următoarele ar putea oferi instrumentele necesare pentru a-l regla fin – astfel încât corpul și mediul în care trăim să meargă, din nou, în același ritm.
Resurse
- Text adaptat și extins dintr-un articol semnat via Linda Geddes, autoarea volumului Chasing the Sun: The new science of sunlight and how it shapes our bodies and minds.
- Panda, S. The Circadian Code. Rodale Books
- Lévi, F. et al. (2022). Chronotherapy trials in oncology. The Lancet Oncology
- Dijk, D.-J., & Czeisler, C. (1995). Circadian rhythms and sleep regulation. Journal of Biological Rhythms
- Depner, C. et al. (2019). Circadian misalignment and metabolic health. PNAS
- Geddes, L. (2019). Chasing the Sun. Wellcome Collection






