O cercetare recentă publicată în Journal of Experimental Psychology introduce un termen care pune sub semnul întrebării abilitățile noastre conversaționale: boomerasking. Studiul, desfășurat de Alison Wood Brooks (Harvard Business School) și Michael Yeomans (Imperial College London), a inclus opt experimente și a arătat că 90% dintre participanți au fost fie autori, fie destinatari ai unui boomerask.
Ce este boomeraskingul?
Termenul descrie situația în care cineva întreabă ceva, dar doar ca pretext pentru a-și exprima propria opinie, fără să fie cu adevărat interesat de răspunsul celuilalt. Este o modalitate subtilă, dar enervantă, de a redirecționa conversația către sine.
Boomeraskingul se prezintă în trei forme principale:
- Ask-bragging: o întrebare care permite laudarea propriei persoane. Ex: “Ai mâncat ceva bun azi? Eu mi-am făcut o supă detox și fructe proaspete, mă simt minunat!”
- Ask-complaining: o întrebare care creează contextul pentru a te plânge. Ex: “Cum te simți? Eu sunt praf, mi s-a stricat centrala și am programare la dentist.”
- Ask-sharing: întrebi ceva, dar ignori răspunsul ca să spui ce aveai tu de spus. Ex: “Ce muzică asculți? Hai să punem ceva pop vesel, mie-mi prinde bine.”
Cine folosește boomeraskingul?
Studiul arată că boomeraskingul este cel mai frecvent între prieteni apropiați (peste 30%), parteneri romantici și colegi de muncă (câte 25%) și membri ai familiei (17%). Este rar între necunoscuți, ceea ce sugerează că apare mai ales în relații de durată.
De ce e problematic?
Cei care sunt victime ale unui boomerask consideră conversația mai puțin agreabilă, iar interacțiunea per ansamblu este percepută ca superficială sau chiar iritantă. Paradoxal, autorii boomeraskului consideră că discuția a fost plăcută pentru ambele părți.
Participanții la studiile online au descris boomeraskerii ca fiind mai puțin sinceri și mai puțin simpatici încât cei care se confesează direct. Mai grav, aceștia sunt percepuți ca egoiști și neinteresați de ceilalți.
Cum poți evita capcana boomeraskingului
Pentru conversații mai autentice, cercetătorii recomandă:
- Să pui întrebări din interes real.
- Să asculți activ răspunsul și să eviți să redirecționezi rapid conversația spre tine.
- Să înțeleagă dezvăluirea personală ca un gest de apropiere, nu ca o competiție de atenție.
Boomeraskingul pare o simplă scăpare conversațională, dar poate sabota relațiile apropiate. Studiul ne amintește că autenticitatea și empatia contează mai mult încât pare atunci când schimbăm vorbe la o cafea.
Referinte
Bonnie Evie Gifford, Senior Writer, Happiful. Studiul complet: Alison Wood Brooks & Michael Yeomans, Journal of Experimental Psychology.
