Oamenii dorm mai puțin decât alte primate, dar au o proporție mai mare de somn REM. Această diferență a atras atenția antropologului David R. Samson, autorul cărții The Sleepless Ape: The Story of Sleep in Human Evolution.
Somnul este prezentat adesea ca o regulă simplă. Dormi opt ore, într-o cameră întunecată și răcoroasă, fără întreruperi. Pentru mulți oameni, acest ideal devine însă o nouă sursă de presiune.
Perspectiva evoluționistă complică această imagine. Ea arată că somnul uman nu a fost mereu liniar, izolat și perfect controlat. A fost flexibil, social și strâns legat de lumină, siguranță și mediu.
Paradoxul somnului uman
În interviul acordat CNN, David Samson vorbește despre oameni ca despre o excepție evolutivă. Modelele comparative indicau că oamenii ar trebui să doarmă mai mult decât o fac în realitate. În schimb, durata medie a somnului uman este mai scurtă.
Samson și Charles L. Nunn au descris anterior acest paradox. Oamenii dorm mai puțin decât alte primate, dar alocă o parte mai mare somnului REM (Samson & Nunn, 2015). Această etapă este asociată cu visarea, procesarea emoțională și reorganizarea memoriei.
Asta nu înseamnă că somnul puțin este sănătos. Înseamnă că specia umană a dezvoltat un somn mai concentrat, mai profund și mai flexibil. Această adaptare a apărut într-un context complet diferit de viața modernă.
De la copaci la sol: cum s-a schimbat locul în care dormim
Marile primate își construiesc cuiburi în copaci. Aceste structuri le protejează de prădători, frig și insecte. Samson a studiat direct astfel de „paturi” construite de cimpanzei.
Pentru strămoșii umani, coborârea pe sol a schimbat radical ecologia somnului. Somnul pe pământ era mai riscant. În același timp, putea deveni mai stabil și mai profund.
Această schimbare a fost posibilă prin adăpost, foc și somn în grup. Tabăra oferea o formă de siguranță comună. Samson o descrie ca pe o „coajă” protectoare în jurul grupului.
Într-un astfel de mediu, nu toți membrii grupului dormeau identic. Unii puteau adormi devreme. Alții puteau rămâne treji mai târziu. Această distribuție a vigilenței putea reduce riscul pentru întregul grup.
Somnul REM și rolul lui în minte
Somnul REM este o etapă vulnerabilă. În această fază, corpul este profund relaxat, iar creierul este foarte activ. Pentru strămoșii expuși pericolelor, această stare putea fi costisitoare.
Dacă grupul oferea siguranță, somnul REM devenea mai posibil. Aici apare una dintre ipotezele importante ale lui Samson. Somnul social ar fi permis creșterea proporției de REM.
Cercetările moderne leagă somnul de consolidarea memoriei, reglarea emoțională și performanța cognitivă (Walker & Stickgold, 2004). Aceste procese sunt importante pentru învățare, creativitate și adaptare.
Totuși, REM nu trebuie idealizat. Somnul sănătos include mai multe etape. Contează arhitectura somnului, regularitatea și felul în care persoana funcționează ziua.
Ce ne arată societățile preindustriale
Samson a petrecut timp cu comunități de vânători-culegători, inclusiv cu Hadza din Tanzania. Observațiile sale nu susțin imaginea romantică a unui somn ancestral perfect. Somnul acestor grupuri poate fi fragmentat.
Un studiu publicat în Current Biology a analizat somnul în trei societăți preindustriale. Cercetătorii au găsit durate de somn apropiate de cele moderne, între 5,7 și 7,1 ore (Yetish et al., 2015). Participanții nu adormeau imediat după apus.
Aceste date contrazic ideea că modernitatea a distrus singură somnul. Problema actuală pare mai complexă. Nu dormim doar mai puțin, ci adesea dormim în contratimp cu propriul ceas biologic.
Mitul celor opt ore perfecte
Recomandarea medicală actuală nu spune că toți adulții trebuie să doarmă exact opt ore. Declarația comună a American Academy of Sleep Medicine și Sleep Research Society indică minimum șapte ore pentru sănătate optimă (Watson et al., 2015).
Această recomandare rămâne importantă. Somnul insuficient este asociat cu riscuri metabolice, cardiovasculare și psihologice (Watson et al., 2015). Totuși, cifra nu trebuie transformată într-o obsesie.
Pentru unele persoane, monitorizarea excesivă a somnului poate crește anxietatea. Când somnul devine un test zilnic, corpul intră mai ușor în alertă. Iar alerta este opusul biologic al adormirii.
Lumina, ecranele și ceasul biologic
Una dintre ideile practice ale lui Samson privește relația cu lumina. El spune că somnul modern suferă mai ales prin deconectarea de ritmurile naturale. Mulți oameni petrec cea mai mare parte a zilei în interior.
Ceasul biologic răspunde puternic la lumină. Lumina naturală de dimineață ajută organismul să fixeze ritmul veghe-somn. Întunericul de seară permite creșterea melatoninei.
Expunerea la ecrane seara poate întârzia acest proces. Un studiu publicat în PNAS a arătat că lectura pe dispozitive luminoase înainte de culcare întârzie ritmul circadian și reduce vigilența de dimineață (Chang et al., 2015).
Efecte similare au fost observate și pentru ecranele LED folosite seara. Cercetătorii au raportat suprimarea creșterii melatoninei și reducerea somnolenței seara (Cajochen et al., 2011).
Asta nu înseamnă că telefonul trebuie demonizat. Înseamnă că lumina de seară trebuie gestionată realist. Lumina caldă, intensitatea redusă și pauza de la ecrane pot ajuta.
Insomnia ca stare de hipervigilență
Samson descrie insomnia ca pe o posibilă nepotrivire evolutivă. Strămoșii noștri aveau motive reale să fie vigilenți noaptea. Mediul modern păstrează corpul în alertă, dar fără același context.
În literatura clinică, insomnia cronică este asociată frecvent cu hiperactivare fiziologică și cognitivă. Persoana poate fi obosită, dar sistemul nervos rămâne în stare de pază. Această combinație este familiară multor oameni anxioși.
Ghidul european pentru insomnie recomandă terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ca tratament de primă linie (Riemann et al., 2023). Aceasta lucrează cu programul de somn, comportamentele din pat și relația mentală cu insomnia.
Somnul nu se repară întotdeauna prin mai mult control. Uneori, controlul excesiv devine parte din problemă. Corpul are nevoie de condiții, nu de presiune.
Ce putem învăța din somnul strămoșilor
Prima lecție este că somnul are nevoie de siguranță. Pentru omul modern, siguranța nu înseamnă doar absența pericolului fizic. Înseamnă și reducerea stimulării mentale înainte de culcare.
A doua lecție privește lumina. Dimineața, corpul are nevoie de semnale clare de zi. Seara, are nevoie de semnale clare de noapte.
A treia lecție este flexibilitatea. Somnul uman nu a fost mereu perfect compact. Trezirile scurte nu sunt automat un semn de boală.
Problema apare când trezirile sunt frecvente, lungi și afectează viața de zi. Atunci este importantă evaluarea medicală sau psihologică. Mai ales când apar sforăit puternic, sufocare nocturnă sau somnolență diurnă.
Ce pot face cititorii români concret
Un prim pas este verificarea igienei ritmului zilnic. Expunerea la lumină naturală dimineața poate fi utilă. Mișcarea ușoară afară ajută corpul să distingă ziua de noapte.
Seara, lumina din casă poate fi redusă treptat. Sunt utile becurile calde și evitarea ecranelor luminoase înainte de culcare. Ultima masă poate fi programată cu câteva ore înainte de somn.
Dacă insomnia persistă, este indicat un consult medical. Medicul de familie poate orienta persoana către neurologie, pneumologie, psihiatrie sau somnologie. Suspiciunea de apnee în somn trebuie evaluată medical.
Pentru sprijin psihologic, cititorii pot verifica specialiștii prin Colegiul Psihologilor din România. Registrul profesional ajută la confirmarea dreptului de liberă practică. Este importantă alegerea unui psiholog cu competențe potrivite.
Somnul rămâne un indicator sensibil al sănătății mintale. El reflectă stresul, anxietatea, ritmul zilnic și relația cu propriul corp. Înțelegerea lui prin lentila evoluției poate reduce rușinea și poate crește grija realistă față de sine.
Bibliografie și resurse
- Samson, D. R. (2026). The Sleepless Ape: The Story of Sleep in Human Evolution. Princeton University Press.
- Samson, D. R., & Nunn, C. L. (2015). Sleep intensity and the evolution of human cognition. Evolutionary Anthropology: Issues, News, and Reviews, 24(6), 225–237. DOI: 10.1002/evan.21464
- Nunn, C. L., Samson, D. R., & Krystal, A. D. (2016). Shining evolutionary light on human sleep and sleep disorders. Evolution, Medicine, and Public Health, 2016(1), 227–243. DOI: 10.1093/emph/eow018
- Yetish, G., Kaplan, H., Gurven, M., Wood, B., Pontzer, H., Manger, P. R., Wilson, C., McGregor, R., & Siegel, J. M. (2015). Natural sleep and its seasonal variations in three pre-industrial societies. Current Biology, 25(21), 2862–2868. DOI: 10.1016/j.cub.2015.09.046
- Watson, N. F., Badr, M. S., Belenky, G., Bliwise, D. L., Buxton, O. M., Buysse, D., Dinges, D. F., Gangwisch, J., Grandner, M. A., Kushida, C., Malhotra, R. K., Martin, J. L., Patel, S. R., Quan, S. F., & Tasali, E. (2015). Recommended amount of sleep for a healthy adult. Sleep, 38(6), 843–844. DOI: 10.5665/sleep.4716
- Walker, M. P., & Stickgold, R. (2004). Sleep-dependent learning and memory consolidation. Neuron, 44(1), 121–133. DOI: 10.1016/j.neuron.2004.08.031
- Chang, A. M., Aeschbach, D., Duffy, J. F., & Czeisler, C. A. (2015). Evening use of light-emitting eReaders negatively affects sleep, circadian timing, and next-morning alertness. Proceedings of the National Academy of Sciences, 112(4), 1232–1237. DOI: 10.1073/pnas.1418490112
- Cajochen, C., Frey, S., Anders, D., Späti, J., Bues, M., Pross, A., Mager, R., Wirz-Justice, A., & Stefani, O. (2011). Evening exposure to a LED-backlit computer screen affects circadian physiology and cognitive performance. Journal of Applied Physiology, 110(5), 1432–1438. DOI: 10.1152/japplphysiol.00165.2011
- Riemann, D., Espie, C. A., Altena, E., Arnardottir, E. S., Baglioni, C., Bassetti, C. L. A., et al. (2023). The European Insomnia Guideline: An update on the diagnosis and treatment of insomnia 2023. Journal of Sleep Research, 32(6), e14035. DOI: 10.1111/jsr.14035
- Colegiul Psihologilor din România — registrul psihologilor cu drept de liberă practică. copsi.ro
- CNN — interviu cu David R. Samson despre The Sleepless Ape, materialul inițial folosit ca punct de plecare.
