Auto-rănirea este un subiect dificil de abordat, mai ales dacă nu ai trecut personal printr-o astfel de experiență. Deși oricine poate recurge la acest comportament, cercetările arată că auto-rănirea este mai frecventă în rândul tinerilor. Un studiu realizat de Universitatea Cambridge în 2021 a estimat că un adolescent din cinci practică o formă de auto-rănire. De asemenea, riscul este mai mare în cazul fetelor, al persoanelor neurodivergente, al celor care provin din comunități marginalizate, din comunitatea LGBTQ+ sau din medii socio-economice dificile.
Pentru a sprijini un adolescent aflat în această situație, crearea unui mediu sigur și lipsit de judecăți este esențială. Kanu Batra, CEO și cofondator al platformei Speek, care sprijină părinții copiilor care se auto-rănesc, explică:
“Părinții joacă un rol crucial în sprijinirea unui copil care se auto-rănește, prin cultivarea unui mediu de încredere și deschidere. Adesea, copiii se simt mai în largul lor să vorbească atunci când se simt înțeleși și validați.”
Pentru mulți părinți sau prieteni apropiați, inițierea unei astfel de conversații poate fi intimidantă. Mai jos, cinci adulți care s-au auto-rănit în adolescență, alături de experți și specialiști în sănătate mintală, oferă sfaturi practice despre cum să sprijini o persoană dragă în acest proces.
1. Încurajează deschiderea și comunicarea
Fleurine, 27 de ani, povestește:
“Cel mai important sfat pe care l-aș da cuiva aflat în această situație este să vorbească despre ceea ce simte. Spune-i cuiva în care ai încredere. Lucrurile își pierd puterea asupra ta în momentul în care sunt rostite, iar povara devine mai ușor de dus. Oamenii vor să te ajute – oferă-le această șansă.”
“Eu am avut o prietenă care știa printr-un cod secret că am nevoie de sprijin. Nu trebuia să intru în detalii, ci doar să-i spun un cuvânt, iar ea îmi trimitea mesaje, mă suna sau mă distrăgea de la gândurile negative. Uneori, așteptând doar 30 de minute sau o oră, dorința de a mă auto-răni dispărea.”
Psihologul Dr. Faith Martin, expert în sănătate mintală la Speek, recomandă o abordare bazată pe empatie:
- Ascultă mai mult decât vorbești – fii curios despre experiențele lor, respectă-le sentimentele și evită să încerci să rezolvi imediat problema.
- Folosește întrebări deschise, precum:
- “Cum te simți în ultima vreme?”
- “Cum te pot ajuta cel mai bine?”
- “Ce ai nevoie de la mine acum?”
2. Găsiți împreună o altă metodă de a elibera emoțiile
Paul, 30 de ani, explică:
“Gândește-te de ce îți faci rău și ce vrei să obții din acest comportament. De exemplu, dacă este un mod de a elibera furia, trebuie să găsești o altă metodă de a o exterioriza.”
Una dintre cele mai eficiente strategii, potrivit unui studiu publicat în Behavioural and Cognitive Psychotherapy, este practicarea sportului sau a exercițiilor fizice. Aceste activități oferă o metodă sigură și sănătoasă de a canaliza emoțiile intense și de a reduce stresul.
3. Explorează metode de distragere senzorială
Sarah, 35 de ani, povestește:
“Pentru mine, a funcționat foarte bine să am o senzație fizică mai puțin dăunătoare, dar care îmi oferea totuși o descărcare. Țineam în palmă un cub de gheață până se topea sau îmi puneam un elastic pe încheietură și îl trăgeam ușor. Mi-aș fi dorit să știu aceste trucuri când eram mai tânără.”
Psihiatrul Dr. Maite Ferrin recomandă tehnici de distragere senzorială pentru a oferi o alternativă mai sănătoasă la auto-rănire:
- Pentru un impuls ușor: ține un cub de gheață în mână.
- Pentru un impuls mai intens: fă un duș rece sau apasă ferm un obiect moale în palmă.
Aceste metode pot ajuta la reducerea impulsului de a te răni, oferind în schimb o altă modalitate de a simți un stimul fizic puternic.
4. Încurajează activitățile creative
Andy, 47 de ani, spune:
“Întotdeauna am iubit scrisul, așa că îmi descărcam gândurile într-un blog despre sănătatea mea mintală. După ce terminam un articol, simțeam o ușurare asemănătoare cu endorfinele de după un antrenament la sală. Scrisul mă ajuta enorm.”
“De asemenea, îmi spuneam că, dacă voi continua să mă auto-rănesc, voi fi prea bolnav pentru a-mi îndeplini visul de a merge la facultate. Acest gând m-a ajutat să merg mai departe.”
Un raport realizat de organizația de sănătate mintală Mind confirmă că hobby-urile creative precum scrisul, pictura, muzica sau meșteșugurile reduc stresul și oferă un sentiment de împlinire. Aceste activități pot fi folosite ca o modalitate sigură de a exprima emoțiile într-un mod constructiv.
5. Petreceți timp în aer liber
Jen, 25 de ani, explică:
“Cel mai bun lucru pe care l-am făcut a fost să ies la plimbări lungi cu tatăl meu sau cu familia. Așa am început să mă deschid despre ce simțeam. Nu trebuia să mă uit direct la ei sau să le citesc emoțiile, iar asta mă ajuta enorm. Mă simțeam mai relaxată și îmi era mai ușor să vorbesc.”
Timpul petrecut în aer liber aduce numeroase beneficii pentru sănătatea mintală:
- Reduce stresul și anxietatea.
- Îmbunătățește starea de spirit și somnul.
- Oferă oportunitatea de a petrece timp de calitate alături de cei dragi.
Cum să reacționezi ca părinte sau prieten
Potrivit lui Dr. Faith Martin, este esențial să înțelegem că auto-rănirea este un mecanism de coping pentru gestionarea emoțiilor intense.
“Când înțelegem auto-rănirea ca un mod prin care cineva încearcă să facă față stresului emoțional, acest lucru ne ajută să reacționăm mai empatic. Validarea sentimentelor lor este crucială. Așa cum avem nevoie de cineva care să ne înțeleagă perspectiva, adolescenții au nevoie de această validare din partea noastră.”
Dacă un adolescent din viața ta se confruntă cu auto-rănirea, oferă-i un spațiu sigur, fără judecăți, în care să se poată exprima. Încurajează alternative mai sănătoase și, dacă este necesar, caută sprijin profesional. Sănătatea mintală este un proces, nu o destinație – iar fiecare pas contează.
