Un nou studiu publicat în Journal of Translational Medicine a relevat că persoanele care preferă alimentele și băuturile dulci au un risc cu 31% mai mare de a suferi de depresie comparativ cu cele care aleg opțiuni mai sănătoase.
Cercetarea a vizat, de asemenea, modul în care obiceiurile alimentare pot influența sănătatea mintală și alte afecțiuni, utilizând metode bazate pe date pentru a explora căile biologice ce leagă dieta de sănătate.
Autoarea studiului, Hana Navratilova, doctorand la Universitatea din Surrey, a explicat că „în domeniul cercetării nutriționale, există încă o nevoie de a clarifica efectele tipurilor de alimente pe care le alegem asupra sănătății noastre. Dezvoltările din acest domeniu oferă soluții practice pentru nutriționiști, profesioniști din domeniul sănătății, dar și pentru pacienți.”
Studiul a analizat date din UK Biobank, o bază de date biomedicală care include informații despre sănătate și stilul de viață de la peste 500.000 de participanți cu vârste între 40 și 69 de ani. Echipa a investigat preferințele alimentare ale 180.000 de persoane, care au completat un chestionar detaliat despre 140 de tipuri de alimente.

Cele trei profiluri de preferințe alimentare
Participanții au fost împărțiți în trei grupuri distincte: (1) orientați spre sănătate, care preferau fructele, legumele și opțiunile alimentare mai sănătoase; (2) omnivori, care consumau o gamă largă de alimente, inclusiv carne, pește și dulciuri; și (3) „denti dulci”, care aveau o preferință pronunțată pentru alimentele și băuturile zaharoase.
Studiul a constatat că cei din grupul „denti dulci” aveau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta diverse probleme de sănătate, inclusiv depresie. De asemenea, aceștia prezentau rate mai ridicate de diabet și accident vascular cerebral. Pe de altă parte, grupul orientat spre sănătate a avut rezultate mai favorabile, cu niveluri mai scăzute de markeri inflamatori și riscuri reduse pentru boli precum diabetul și afecțiunile cardiovasculare.
Diferențe biologice semnificative
Analiza biologică a arătat diferențe notabile între grupuri. De exemplu, grupul orientat spre sănătate avea niveluri mai ridicate de acizi grași benefici și corpuri cetonice, asociate cu o sănătate metabolică mai bună. În contrast, cei cu preferințe pentru dulciuri prezentau niveluri mai ridicate de markeri metabolici asociați cu rezultate mai slabe, cum ar fi nivelurile crescute de glucoză din sânge.
Navratilova a subliniat că studiul a identificat aceste profiluri fără a se baza pe aportul alimentar real, ci doar pe preferințele individuale raportate de participanți. „Concluzia principală este că, în esență, ești ceea ce îți place să mănânci,” a adăugat Nophar Geifman, profesor de informatică medicală și biomedicală la Universitatea din Surrey.
Limitările studiului
Studiul a avut, însă, unele limitări. Fiind bazat pe date auto-raportate, există riscul ca participanții să nu fi raportat corect preferințele alimentare sau condițiile de sănătate. De asemenea, fiind un studiu de tip transversal, nu poate stabili o relație cauzală între preferințele alimentare și riscurile de sănătate, ci doar asocieri.
Pe viitor, autorii sugerează explorarea dacă sfaturile nutriționale personalizate pe baza preferințelor alimentare pot ajuta la reducerea riscului de boli cronice. Echipa de cercetare intenționează să dezvolte instrumente bazate pe inteligență artificială care să permită indivizilor și profesioniștilor din domeniul sănătății să ia decizii informate cu privire la dietă și sănătate, aliniate cu preferințele personale.
Studiul intitulat „Artificial intelligence driven definition of food preference endotypes in UK Biobank volunteers is associated with distinctive health outcomes and blood based metabolomic and proteomic profiles” a fost realizat de Hana F. Navratilova, Anthony D. Whetton și Nophar Geifman.