Ne petrecem o mare parte din timp îngrijorându-ne. Fie că este vorba despre muncă, bani, prieteni, familie sau viitor, îngrijorarea este un proces mental comun pentru majoritatea dintre noi. Adesea, nu este vorba despre o grijă paralizantă care ne împiedică să facem ceva, ci mai degrabă un zgomot de fundal care, deși poate fi ignorat, este mereu prezent.
Dacă îngrijorarea este atât de dăunătoare pentru noi, de ce este atât de frecventă? Care este motivul pentru care această stare mentală generatoare de anxietate este atât de comună?
Îngrijorarea oferă un fals sentiment de recompensă
În ciuda eforturilor noastre, avem foarte puțin control asupra vieții. Nu putem garanta rezultatele doar pe baza efortului nostru. Punem munca necesară, dar viitorul rămâne incert. Pot apărea situații neașteptate: ne putem îmbolnăvi, putem pierde pe cineva drag sau putem rata o întâlnire importantă. Numărul necunoscutelor este infinit.
De aceea, ne punem constant întrebarea: „Ce se întâmplă dacă lucrurile merg prost?”
Cercetările sugerează că persoanele care își fac griji excesive dezvoltă credințe legate de consecințele pozitive ale îngrijorării, ceea ce întărește acest obicei. Dr. Seth Gillihan, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania, explică faptul că, de fiecare dată când ne îngrijorăm și nimic rău nu se întâmplă, mintea noastră face conexiunea că îngrijorarea a prevenit un eveniment negativ. Așadar, îngrijorarea pare, în mod paradoxal, o acțiune benefică.
Un studiu care a evaluat credințele pozitive despre îngrijorare a identificat patru factori principali care explică de ce îngrijorarea poate părea „recompensatoare”:
- Rezolvarea proactivă a problemelor: Credem că îngrijorarea ne ajută să fim mai conștienți de o situație și să fim mai bine pregătiți. Ne poate stimula să venim cu alternative pentru a rezolva probleme și a evita consecințele negative.
- Protecția împotriva emoțiilor negative: Ne simțim mai puțin expuși dezamăgirii dacă anticipăm un rezultat negativ. Îngrijorarea ne face să credem că vom fi mai pregătiți emoțional în cazul în care ceva rău chiar se întâmplă.
- Percepția pozitivă asupra sinelui: Ne vedem tendința de a ne îngrijora ca pe o trăsătură pozitivă. Îngrijorarea pentru ceilalți poate să ne confirme faptul că suntem persoane grijulii și sensibile.
- Gândirea magică: Unii oameni cred că simplul act de a se îngrijora poate reduce riscul unui eveniment negativ, ceea ce poate avea o bază superstițioasă.
Îngrijorarea versus rezolvarea problemelor
Rezolvarea proactivă a problemelor este un factor major pentru cei care sunt „soluționatori”. Însă există o linie fină între îngrijorare și rezolvarea problemelor. Îngrijorarea presupune rămânerea blocată pe probleme, fără o abordare sistematică, în timp ce rezolvarea problemelor implică utilizarea unor strategii clare pentru a găsi soluții.
Cum să gestionăm îngrijorarea
Deși nu putem elimina complet îngrijorarea din viața noastră, există strategii care ne pot ajuta să o gestionăm. Prin recunoașterea și abordarea corectă a îngrijorării, putem crea mai mult spațiu mental pentru pace și concentrare. Un mod eficient de a gestiona îngrijorarea este aplicarea metodei ABC, care implică conștientizare, stabilirea unor limite și calm.
- Conștientizarea (Awareness): Primul pas este să devii conștient de îngrijorările tale. În loc să le împingi deoparte, acordă-le atenție și analizează-le. De ce ești îngrijorat? Care este cauza principală?
- Stabilirea limitelor (Boundaries): Acceptă faptul că nu poți controla totul în viață și stabilește limite mentale clare între ceea ce poți și ceea ce nu poți controla. Această abordare te va ajuta să trăiești cu mai puțină îngrijorare și mai multă libertate.
- Calmarea (Calm): Pentru a-ți liniști sistemul nervos, încearcă exerciții de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau plimbările. Redirecționarea gândurilor către o activitate plăcută poate restabili calmul și claritatea mentală.
Cum să transformăm îngrijorarea într-un instrument de creștere
Prin practicarea acestor strategii, îngrijorarea poate deveni mai ușor de gestionat și poate fi chiar un instrument de creștere personală. Cu timpul, procesul poate ajuta la dezvoltarea compasiunii, productivității și creativității. În cele din urmă, este posibil să înveți cum să te îngrijorezi „în mod sănătos” și să folosești această stare pentru a-ți îmbunătăți viața, în loc să te blochezi în ea.