Rețelele sociale au devenit o parte esențială a vieții moderne, cu milioane de utilizatori petrecând zilnic ore întregi pe platforme precum Instagram, TikTok și Facebook. Un adult obișnuit din Marea Britanie petrece aproape două ore pe zi pe rețelele sociale, iar utilizatorii mai tineri ajung până la cinci ore zilnic. Fluxul continuu de conținut face dificilă deconectarea, dar noi cercetări sugerează că utilizarea rețelelor sociale nu ne influențează doar starea mintală, ci și răspunsurile fiziologice ale corpului nostru.
Cum reacționează corpul nostru la rețelele sociale
Un studiu recent realizat pe 54 de adulți tineri a examinat modul în care corpul lor reacționează la utilizarea rețelelor sociale. Participanții au fost rugați să navigheze pe Instagram timp de 15 minute, în timp ce cercetătorii le-au măsurat ritmul cardiac și conductanța pielii (transpirația) – doi indicatori importanți ai stării emoționale. Rezultatele au arătat că utilizatorii au înregistrat o încetinire semnificativă a ritmului cardiac și o creștere a transpirației, indicând o stare de imersiune profundă și excitație ridicată.
Pentru a confirma că aceste efecte sunt specifice rețelelor sociale, participanții au fost rugați și să citească un articol de știri înainte de a accesa Instagram. Spre deosebire de utilizarea rețelelor sociale, cititul nu a declanșat aceleași răspunsuri fiziologice. Aceasta sugerează că designul unic al rețelelor sociale, inclusiv derularea infinită, conținutul personalizat și validarea socială, joacă un rol major în menținerea utilizatorilor angajați.
Cel mai surprinzător rezultat a apărut atunci când participanții au fost rugați să se deconecteze de pe Instagram și să revină la citirea unui articol de știri. În loc să se calmeze, transpirația a crescut și mai mult, iar ritmul cardiac s-a accelerat – semne clare de stres și anxietate. De asemenea, participanții au raportat pofte pentru rețelele sociale și simptome asemănătoare sevrajului.
Sunt rețelele sociale adictive?
Acest studiu ridică întrebări importante despre posibilitatea ca utilizarea rețelelor sociale să fie adictivă. Deși “dependența de rețele sociale” nu este recunoscută oficial ca tulburare mintală, răspunsurile fiziologice observate seamănă cu simptomele sevrajului întâlnite în cazul dependențelor de substanțe.
Un chestionar de evaluare a dependenței de rețele sociale a fost aplicat participanților pentru a măsura impactul negativ al rețelelor sociale asupra vieții lor zilnice, inclusiv asupra performanțelor academice, muncii și relațiilor personale. Interesant este că nu au existat diferențe fiziologice semnificative între cei care au obținut scoruri mari sau mici la testul de dependență. Aceasta sugerează că toți utilizatorii experimentează stres atunci când li se întrerupe accesul la rețelele sociale, indiferent de gradul lor de dependență.
Spre deosebire de substanțele precum alcoolul sau nicotina, rețelele sociale satisfac o nevoie umană fundamentală de conexiune socială. Studiile au arătat că aprecierile (like-urile), comentariile și distribuirea postărilor activează sistemul de recompensă al creierului, consolidând comportamentele compulsive. Deși unele funcționalități, cum ar fi derularea infinită și recomandările de videoclipuri scurte, pot avea caracteristici adictive, experții avertizează asupra riscului de a transforma un comportament normal într-o patologie. Dacă rețelele sociale sunt considerate adictive, ar trebui să considerăm și prietenia ca o dependență.
Tendințe globale în utilizarea rețelelor sociale
Influența rețelelor sociale este evidentă în statisticile globale privind utilizatorii activi, actualizate în ianuarie 2024:
- Facebook – 3,049 miliarde utilizatori
- YouTube – 2,491 miliarde utilizatori
- WhatsApp – 2,000 miliarde utilizatori
- Instagram – 2,000 miliarde utilizatori
- TikTok – 1,526 miliarde utilizatori
Rolul rețelelor sociale ca sursă de știri variază semnificativ în funcție de țară. De exemplu, în Kenya, Africa de Sud, Chile și Grecia, peste 70% dintre adulți se informează prin rețele sociale. În schimb, în Franța, Germania, Japonia și Regatul Unit, mai puțin de 40% folosesc platformele sociale pentru știri.
Europa: Creșterea îngrijorărilor privind impactul asupra tinerilor
Impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților a declanșat dezbateri intense în Europa. În Danemarca, un raport național a descoperit că 94% dintre copii își fac un profil pe o rețea socială înainte de 13 ani, majoritatea petrecând mult timp pe TikTok și YouTube. În consecință, autoritățile daneze recomandă interzicerea smartphone-urilor în școli și descurajarea utilizării rețelelor sociale de către copiii sub 13 ani.
În Scoția, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că dependența de rețelele sociale crește alarmant în rândul adolescentelor de 13 ani, unde peste 20% manifestă utilizare compulsivă—aproape dublu față de alte țări analizate.
Criza sănătății mintale la tineri
Un raport al Națiunilor Unite care analizează șase țări de limbă engleză a constatat că tinerii de astăzi se confruntă cu o criză severă a sănătății mintale, inversând tendința tradițională în care fericirea era mai mare la tinerețe și scădea la mijlocul vieții.
Raportul identifică rețelele sociale ca un factor cheie al acestei crize, evidențiind:
- Cyberbullying-ul
- Presiunea legată de imaginea corporală
- Cultura comparației
- Teama de a pierde (FOMO – Fear of Missing Out)
Ar trebui să fim îngrijorați?
Deși rețelele sociale oferă beneficii incontestabile—facilitarea conexiunilor, acces la informații și divertisment—dovezile emergente sugerează necesitatea unei utilizări responsabile.
Experții recomandă strategii echilibrate, cum ar fi:
- Limitarea timpului petrecut pe rețele sociale
- Prioritizarea interacțiunilor față în față
- Conștientizarea efectelor algoritmice asupra comportamentului
- Educarea tinerilor despre utilizarea sănătoasă a rețelelor sociale
Concluzii
Noile dovezi fiziologice confirmă influența puternică a rețelelor sociale asupra utilizatorilor. Deși nu se pot compara direct cu dependențele de substanțe, rețelele sociale induc comportamente compulsive care pot afecta sănătatea mintală.
Pe măsură ce guvernele, cercetătorii și companiile tech analizează impactul pe termen lung al rețelelor sociale, provocarea va fi să găsim un echilibru între beneficiile digitale și riscurile pentru generațiile viitoare.
