De la mesele rituale de Shabbat din tradiția evreiască la Iftar-ul care marchează sfârșitul postului în timpul Ramadanului, ideea de a mânca împreună are rădăcini adânci în culturi din întreaga lume. Chiar și limbajul ne arată importanța socială a meselor: cuvântul „companion” provine din latinul cum pānis – literalmente „cu pâine”, sugerând o prietenie născută din împărțirea hranei. În limba chineză, termenul 伙伴 (huǒbàn) înseamnă partener sau prieten, dar etimologic se leagă de huǒ – foc, referindu-se la împărțirea mâncării în jurul unui foc de tabără.
Dar cât de mult contribuie, de fapt, mesele împărtășite la fericirea noastră? Aceasta este întrebarea la care răspunde cel mai recent World Happiness Report 2025, unde cercetătorii au analizat relația dintre frecvența meselor luate împreună și nivelul de bunăstare psihologică.
Mai mult decât o masă: un indicator al conexiunii sociale
Studiul se bazează pe datele Gallup World Poll 2022-2023, care au inclus peste 150.000 de respondenți din 142 de țări. O întrebare cheie a fost: „Câte prânzuri și cine ai luat împreună cu cineva cunoscut, în ultima săptămână?” Răspunsurile au variat considerabil în funcție de regiune.
De exemplu, în America Latină, oamenii împart aproximativ două treimi din mesele lor, iar locuitorii din Paraguay, Ecuador și Columbia raportează în medie peste 10 mese împărtășite pe săptămână. La polul opus se află țări din sudul și estul Asiei – India, Pakistan, Bangladesh, Japonia și Coreea de Sud –, unde mai puțin de o treime dintre mese sunt luate alături de alte persoane.
Mesele împărtășite și impactul asupra stării de bine
Analiza a arătat o relație clar pozitivă între mesele împărtășite și bunăstarea resimțită – și nu doar între țări, ci și între indivizi din aceeași societate. În țări precum SUA, Australia sau Canada, o persoană care ia masa singură poate experimenta un salt semnificativ pe scala satisfacției cu viața dacă începe să ia majoritatea meselor împreună cu alții – un efect comparabil cu cel al dublării veniturilor.
În America Latină, Caraibe și Africa subsahariană, efectul pozitiv există, dar este mai redus. În Asia de Sud-Est, legătura dintre mese împărtășite și fericire este minimă. Cercetătorii admit că motivele acestor variații regionale nu sunt încă pe deplin înțelese, dar ipotezele includ diferențe culturale în percepția interacțiunii sociale și în semnificația mesei în viața cotidiană.
Ce înseamnă asta pentru cercetare și politici publice?
Numărul meselor împărtășite poate deveni un indicator tangibil al „conectivității sociale” – un concept greu de măsurat în alte moduri. În timp ce percepțiile subiective despre prietenie pot fi influențate de cultură, moment sau context, numărul meselor luate împreună este o măsură concretă și comparabilă.
Mai mult, chiar și după ce sunt luate în considerare alte variabile – vârsta, sexul, venitul, traiul singur sau capacitatea de a-și acoperi nevoile de bază –, legătura dintre mesele împărtășite și bunăstare rămâne semnificativă.
Un semnal de alarmă: americanii mănâncă din ce în ce mai singuri
În SUA, datele Survey of American Time Use arată că în ultimele două decenii, tot mai mulți americani – în special tinerii – iau mesele singuri. Tinerii între 18 și 24 de ani sunt cu 90% mai predispuși să mănânce singuri azi față de 2003.
Totuși, americanii care iau măcar o masă pe zi în compania altcuiva raportează niveluri mai ridicate de fericire și niveluri mai scăzute de stres, durere sau tristețe. Chiar dacă nu este clar în ce măsură oamenii mai fericiți au tendința de a mânca împreună sau dacă actul de a mânca împreună determină fericirea, datele susțin ceea ce alte cercetări despre capitalul social au arătat deja: interacțiunile directe contribuie la sănătatea și funcționarea optimă a societății.
Soluții simple pentru o lume tot mai singură
Într-un context global în care singurătatea este recunoscută tot mai mult ca o problemă de sănătate publică, mesele împărtășite pot deveni o strategie de intervenție accesibilă. Spațiile în care se mănâncă în comun – de la școli și cantine, la cămine și restaurante – pot juca un rol crucial în combaterea izolării.
Pe de altă parte, creșterea muncii de acasă poate accentua singurătatea, în special dacă nu sunt planificate momente de socializare.
Așadar, dacă nu ai planuri pentru prânz mâine, poate e momentul ideal să trimiți un mesaj unei persoane dragi. Pentru că, în definitiv, a împărți pâinea nu înseamnă doar a te hrăni – ci și a crea conexiuni care îți pot schimba viața.
Sursa: World Happiness Report 2025
Autor: Jan-Emmanuel De Neve, co-autor al raportului, profesor de economie și director la Wellbeing Research Centre, University of Oxford.
