Stăm așezați din nou și din nou. Stăm așezați acasă, în mașină, în tren, în autobuz și la birou. Stăm așezați în sala de curs, la bibliotecă și la cafenea. Stăm așezați când mâncăm și când primim vizite sau mergem în vizită la prieteni. Stăm așezați când jucăm cărți sau când cântăm la un instrument muzical. Stăm așezați la calculator și în fața televizorului. Stăm așezați în timp ce jucăm șah sau dezlegăm cuvinte încrucișate. Stăm așezați când medităm și când așteptăm la dentist. Apoi stăm așezați pe scaunul dentistului. Iar între toate aceste perioade de ședere, facem câțiva pași. Nu ne mișcăm suficient. Unii dintre noi iși uzează scaunele și canapelele mai rapid decât încălțămintea.
Pe vremuri, supraviețuiam datorită “vânătorii perseverente”. Noi, oamenii, fiind mai lenți pe distanțe scurte decât prada pe care o urmăream, foloseam o combinație de mers și alergare pentru a urmări prada până când aceastea se prăbușea din cauza epuizării. Suntem alergători prin natura noastră.
Acum am trecut la „șederea perseverentă”. Putem sta așezați la calculator și la televizor până când amândouă se uzează și trebuie înlocuite. Putem sta așezati în automobil, la mașina de cusut și la telefon până când se strică. Vulpea care nu aleargă nu mănâncă. Pelicanul care nu zboară nu prinde pește.Pe de altă parte, noi putem să mâncăm fără să alergăm, să mergem, să pescuim sau să înotăm. Și chiar asta facem, în detrimentul sănătății noastre.
Nu putem avea încredere în senzațiile noastre în ceea ce priveste activitatea fizică. Senzațiile ne îndeamnă adesea să zăcem pe canapea. Trebuie să ascultăm vocea conștiinței pentru a ne ridica și a face mișcare atunci când nu ne vine să o facem.
Din punctul meu de vedere sedentarismul este un fenomen care trebuie tratat ca o boală. Corpul uman este creat special pentru a face mișcare, iar lipsa acesteia are efecte negative majore, atât pe plan fizic, cât și psihic. Beneficiile activității fizice sunt atât psihologice și fiziologice cât și sociale. Pot spune din propria experiență că activitatea fizică m-a ajutat enorm de mult, de la problemele anxietății și cele ale depresiei până la cele legate de insomnie. M-a făcut să înțeleg că dețin resurse vaste de energie și mi-a oferit o perspectivă diferită asupra vieții. În mod interesant, după o oră de activitate fizică nu eram absolut deloc obosit, se întâmpla fix opusul și reușeam să fiu productiv pe tot parcursul zilei.
În concluzie vreau să accentuez faptul că trebuie să fim conștienți de toate beneficiile pe care le putem cultiva datorită activității fizice, trebuie să avem grijă de noi, să ne respectăm și să întelegem că uneori oboseala vine din odihnă.
