Procrastinarea este actul de a întârzia sau a amâna sarcinile până în ultimul minut sau a depăși termenul limită. Unii cercetători definesc amânarea ca o „formă de eșec autoimpusa caracterizată prin întârzierea irațională a sarcinilor în ciuda consecințelor potențial negative”.
Potrivit lui Joseph Ferrari, profesor de psihologie la Universitatea DePaul din Chicago și autor al cărții „Procrastinarea : Ghidul fără regrete pentru face lucrurilor”, aproximativ 20% dintre adulții din SUA sunt amânători cronici.
Indiferent cât de bine organizați și dedicați ați fi, șansele sunt că v-ați trezit de multe ori pierzând ore întregi în căutări banale (uitându-vă la televizor, actualizându-vă statusul de Facebook,făcând cumpărături online) atunci când ar fi trebuit să petreceți acest timp la serviciu sau la proiecte pentru școală.
Fie că amânați să terminați un proiect pentru muncă, să evitați sarcinile sau să ignorați treburile casnice, amânarea poate avea un impact major asupra locului dvs. de muncă, notelor dvs. și vieții voastre.
În majoritatea cazurilor, amânarea nu este un semn al unei probleme grave. Este o tendință comună la care majoritatea oamenilor cedează la un moment dat sau altul.
Cauzele procrastinarii
Vă amintiți momentul în care credeați că mai aveți o săptămână pentru a termina un proiect care trebuia de fapt predat a doua zi? Ce zici de momentul în care ai decis să nu-ți cureți apartamentul pentru că „nu ai chef să o faci chiar acum?”
Adesea presupunem că proiectele nu vor dura atât de mult ca să fie terminate, ceea ce poate duce la un fals sentiment de securitate atunci când credem că avem încă suficient timp pentru a finaliza aceste sarcini.
Unul dintre cei mai mari factori care contribuie la amânare este noțiunea că trebuie să ne simțim inspirați sau motivați să lucrăm la o sarcină într-un anumit moment.
Realitatea este că, dacă aștepți până când vei avea starea de spirit potrivită pentru a face anumite sarcini (în special cele nedorite), vei descoperi că timpul potrivit nu vine niciodată și sarcina nu se finalizează niciodată.
Cercetătorii sugerează că procrastinarea poate fi deosebit de pronunțată în rândul studenților. O metaanaliză din 2007 publicată în Buletinul psihologic a constatat că 80% până la 95% dintre studenții au amânat în mod regulat, în special atunci când a venit vorba de finalizarea sarcinilor și cursurilor.
Potrivit cercetătorilor, există unele distorsiuni cognitive majore care duc la amânarea academică. Studenții tind să:
- Supraevalueze cât timp le-a mai rămas pentru îndeplinirea sarcinilor
- Supraevalueze cât de motivați vor fi în viitor
- Subestimeze cât timp vor dura anumite activități
- Presupun greșit că trebuie să se afle într-un cadru adecvat pentru a lucra la un proiect
Procrastinarea poate fi, de asemenea, un rezultat al depresiei. Sentimentele de lipsă de speranță, neputință și lipsa de energie pot face dificilă începerea (și terminarea) celei mai simple sarcini. Depresia poate duce și la îndoiala de sine. Când nu vă puteți da seama cum să abordați un proiect sau să vă simțiți nesigur în ceea ce privește abilitățile dvs., s-ar putea să vă fie mai ușor să îl amânați și să lucrați la alte sarcini.
Procrastinarea este, de asemenea, destul de frecventă la persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă. Unul dintre motive este că TOC este adesea legat de perfecționismul neadaptativ și nesănătos, care provoacă temeri cu privire la comiterea unor noi greșeli, îndoieli cu privire la faptul că faci ceva corect și îngrijorare față de așteptările celorlalți față de tine. Persoanele cu TOC au, de asemenea, adesea o tendință spre indecizie, determinându-i să amâne mai degrabă decât să ia o decizie.
Mulți adulți cu deficit de atenție / tulburare de hiperactivitate (ADHD) se luptă cu procrastinarea. Când ești atât de distras de stimuli externi, cât și de gânduri interne, poate fi greu să începi o sarcină, mai ales dacă această sarcină este dificil sau interesantă pentru tine.
Pe lângă motivele pentru care ne confruntăm cu procrastinarea, adesea venim cu o serie de scuze sau raționalizări pentru a ne justifica comportamentul. Potrivit cercetătorilor, există 15 motive cheie pentru care oamenii amână lucrurile:
- Neștiind ce trebuie făcut
- Neștiind cum să faci ceva
- Nu vrei să faci ceva
- Nu-ți pasă dacă se face sau nu
- Nu-ți pasă când se face ceva
- Nu te simți dispus să o faci
- Ai obiceiul de a aștepta până în ultimul moment
- Crezi că lucrezi mai bine sub presiune
- Te gândești că o poți termina în ultimul moment
- Își lipsește inițiativa de a începe
- Uiți
- Dai vina pe boală sau sănătate precară
- Aștepți momentul potrivit
- Ai nevoie de timp pentru a te gândi la sarcină
- Întârzierea unei sarcini în favoarea lucrării la alta
Tipuri de procrastinare
Unii cercetători clasifică amânarea în două tipuri principale: procrastinatorii pasivi și activi.
- Procrastinatori pasivi: întârzie sarcina, deoarece au probleme la luarea deciziilor și la a se ocupa de ele;
- Procrastinatori activi: întârziați sarcina în mod intenționat, deoarece lucrul sub presiune vă permite „să vă simțiți provocați și motivați”
Alții definesc tipurile de procrastinatori pe baza diferitelor stiluri comportamentale de amânare, inclusiv:
- Perfecționist: pune capăt sarcinilor din teama de a nu putea îndeplini perfect o sarcină
- Visător: pune capăt sarcinilor pentru că nu este priceput să acorde atenție detaliilor
- Sfidător: nu crede că cineva ar trebui să-i dicteze programul de timp
- Îngrijorat: Înlătură sarcinile din teama de schimbare sau preferând confortul „cunoscutului”
- Creator de criză: oprește sarcinile, deoarece le place să lucreze sub presiune
- Exagerat: preia prea mult și se luptă cu găsirea timpului pentru a începe și a finaliza sarcina
„Non-procrastinatorii se concentrează pe sarcina care trebuie îndeplinită. Au o identitate personală mai puternică și sunt mai puțin preocupați de ceea ce psihologii numesc„ stimă socială ”- cum ne plac alții – spre deosebire de stima de sine, care este modul în care ne simțim noi înșine „, a explicat dr. Ferrari într-un interviu acordat Asociației Americane de Psihologie (APA) .
Potrivit psihologului Piers Steel, oamenii care nu amână tind să aibă un caracter ridicat în trăsătura de personalitate cunoscută sub numele de conștiinciozitate, una dintre dispozițiile generale identificate de teoria personalității celor Cinci Mari. Persoanele cu conștiinciozioase cresc, de asemenea, în alte domenii, inclusiv autodisciplina, persistența și responsabilitatea personală.
Impactul negativ al procrastinării
Numai în cazurile în care procrastinarea devine cronică și începe să aibă un impact serios asupra vieții de zi cu zi a unei persoane, aceasta devine o problemă mai gravă. În astfel de cazuri, nu este doar o chestiune de a avea abilități slabe de gestionare a timpului, ci o parte importantă a stilului de viață.
Există persoane care poate că își plătesc facturile cu întârziere, nu încep să lucreze la proiecte mari până în noaptea dinaintea termenului, întârzie cumpărăturile pentru cadouri până cu o zi înainte de ziua de naștere și chiar își depun declarațiile privind impozitul pe venit târziu.
Din păcate, această amânare poate avea un impact serios asupra mai multor domenii ale vieții, inclusiv asupra sănătății mintale și a bunăstării sociale, profesionale și financiare a unei persoane:
- Niveluri mai ridicate de stres și boli
- Povară crescută pusă pe relațiile sociale
- Resentimente din partea prietenilor, familiei, colegilor de muncă și colegilor de studiu
- Consecințele facturilor întârziate și ale declarațiilor de impozit pe venit
Cum să te oprești din procrastinare
Din fericire, există o serie de lucruri diferite pe care le puteți face pentru a combate procrastinarea și a începe să faceți lucrurile la timp.
- Realizați o listă de sarcini: pentru a vă menține pe drumul cel bun, luați în considerare plasarea unei date scadente lângă fiecare articol.
- Faceți pași mici: împărțiți elementele de pe listă în pași mici și ușor de gestionat, astfel încât sarcinile dvs. să nu pară atât de copleșitoare.
- Recunoașteți semnele de avertizare: fiți atenți la orice gând de amânare și faceți tot posibilul pentru a rezista dorinței. Dacă începeți să vă gândiți la amânare, forțați-vă să petreceți câteva minute lucrând la sarcina dvs.
- Eliminați distragerea atenției: întrebați-vă ce vă atrage cel mai mult atenția – indiferent dacă Instagram, actualizările Facebook sau știrile locale – și dezactivați aceste surse de distragere a atenției.
- Răsfățați-vă: când terminați la timp un articol de pe lista de sarcini, felicitați-vă și recompensați-vă răsfățându-vă cu ceva ce vi se pare distractiv.
