Tulburarea obsesiv-compulsivă este o afectiune ce afecteaza milioane de oameni in intreaga lume, in Statele Unite existand 3,9 milioane de americani care au fost diagnosticați oficial cu TOC.
Persoanele care caută un tratament adecvat pentru această tulburare de anxietate evită deseori perturbările din viața lor de zi cu zi. Pentru cei care nu au căutat încă un diagnostic sau ajutor de la un furnizor de sănătate comportamentală, lipsa de atenție poate duce la sentimente de suferință sau dificultăți în a se concentra asupra altor lucruri decât obsesiile / compulsiile primare.
Continuați să citiți pentru a afla mai multe despre tulburarea obsesiv-compulsivă, cum ar putea arăta semnele tulburării și când ar trebui să solicitați ajutorul unui profesionist.
CE ESTE TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ?
Potrivit Asociației Americane de Psihiatrie, tulburarea obsesiv-compulsivă este „o tulburare de anxietate în care oamenii au gânduri, idei sau senzații (obsesii) recurente, care îi fac să se simtă conduși să facă ceva repetitiv (compulsii)”.
Obsesiile sunt „gânduri, impulsuri sau imagini recurente și persistente care provoacă emoții dureroase, cum ar fi anxietatea sau dezgustul”. Compulsiile sunt „comportamente repetitive sau acte mentale pe care o persoană se simte forțată să le îndeplinească ca răspuns la o obsesie”.
CARE SUNT UNELE SEMNE DE TULBURARE OBSESIV-COMPULSIVĂ?
Mai jos sunt câteva exemple de cum ar putea arăta compulsiile pentru o persoană ce se confruntă cu tulburarea obsesiv-compulsivă.
Curățenie
Cea mai frecventă compulsie legată de tulburarea obsesiv-compulsivă este curățarea. Legat de teama că ceva este murdar sau acoperit de germeni, unele persoane cu TOC își vor petrece ore întregi curățând obiecte sau suprafețe până la îndeplinirea constrângerii lor. Acest lucru s-a aplicat și la constrângerea de a-și curăța sinele sau la atingerea sentimentului de a fi curat. Indivizii ar putea petrece o cantitate mare de timp spălându-se pe mâini în mod repetat sau făcând duș de mai multe ori pe zi.
Verificare dubla
Cu toții am experimentat nevoia de a verifica din nou dacă am oprit cuptorul sau dacă am încuiat ușa noaptea, dar pentru o persoană cu tulburare obsesiv-compulsivă, „verificarea” poate deveni un proces mai perturbator. Acest lucru ar putea afecta o persoană care verifică dacă a încuiat ușa din nou și din nou, chiar și atunci când știe că a fost încuiată.
Fraze sau acțiuni repetitive
Pentru o persoană care simte nevoia să repete o frază, un număr, un cuvânt sau o acțiune de mai multe ori înainte de a se simți în largul său, s-ar putea să se confrunte cu o formă de tulburare obsesiv-compulsivă. Acest lucru este adesea legat de ideea pe care o are un individ că repetarea unei fraze sau efectuarea a ceva de un anumit număr de ori va împiedica apariția pericolului. Acest lucru poate fi exemplificat prin indivizi care murmură o frază pentru ei înșiși sau chiar aprinderea și stingerea unei lumini de un anumit număr de ori înainte de a simți că este în siguranță.
Organizare
Mulți indivizi își dau seama de nevoia lor de a menține totul organizat sau de a a arăta într-un anumit fel. Persoanele care au o tulburare obsesiv-compulsivă s-ar putea confrunta cu acest lucru într-un grad mult mai mare, simțind nevoia de a aranja un articol pe un raft, astfel încât să fie întors sau plasat într-un mod foarte specific. În cazul în care obiectul nu arată exact cum simte că are nevoie, ar putea duce la sentimente de anxietate sau de suferință până când nu este corectat.
Compulsii mentale
Adesea, un răspuns la gânduri intruzive sau necontenite, cum ar fi gândurile dăunătoare sau tulburătoare, pe care individul nu dorește să le simtă, compulsiile mentale pot fi, de asemenea, un simptom al tulburării obsesiv-compulsive. Acest lucru ar putea arăta ca repetarea unor fraze în cap, rugăciunea sau încercarea de a face ca aceste gânduri să părăsească mintea.
CÂND TREBUIE SĂ CERI AJUTOR?
Dacă aveți simptome de tulburare obsesiv-compulsivă, s-ar putea să fie nevoie să apelați la consultarea cu un furnizor de sănătate comportamentală. Obținerea ajutorului mai devreme, mai degrabă decât mai târziu, vă poate ajuta să evitați creșterea sentimentelor de anxietate și suferință, ajutându-vă în același timp să învățați instrumente pentru a vă gestiona simptomele în timp.
