Cum să înțelegi și să depășești plictiseala zilnică

Te-ai simțit vreodată prins într-o rutină monotonă, în care zilele par să se repete fără sfârșit? Fie că este vorba despre așteptarea la coadă, derularea nesfârșită a emailurilor sau simplul sentiment de neliniște în lipsa unei activități captivante, plictiseala este o realitate cu care ne confruntăm cu toții.

Deși trăim într-o lume în care distracția este la doar un click distanță, plictiseala rămâne o provocare semnificativă pentru mulți dintre noi. Dar ce-ar fi dacă am putea transforma această stare într-o oportunitate de creștere personală, în loc să o vedem ca pe o piedică?

De ce ne plictisim?

În ciuda accesului rapid la divertisment și informație, plictiseala apare adesea când ne simțim lipsiți de control sau când avem senzația că o activitate nu ne provoacă suficient.

Potrivit Dr. Mandy Lehto, coach executiv și gazda podcastului Enough, plictiseala apare când simțim că nu avem autonomie sau când suntem forțați să ne implicăm în activități care nu ne stimulează.

„Este un sentiment de resemnare într-o situație care nu te împlinește sau nu te provoacă suficient”, explică Dr. Lehto. „Ca rezultat, nivelul de energie scade, apare lipsa de motivație și te simți epuizat.”

În același timp, Dr. Emma Hepburn explică faptul că atenția noastră este orientată către noutate, iar sarcinile repetitive sau previzibile pot duce rapid la pierderea interesului.

„Putem deveni plictisiți fie pentru că trebuie să ne concentrăm prea mult pe o activitate care nu ne interesează, fie pentru că nu găsim ceva care să ne atragă atenția”, afirmă Dr. Hepburn. „De asemenea, plictiseala poate fi un semnal că avem nevoie de o pauză sau că trebuie să schimbăm ceva în rutina noastră.”

Este plictiseala dăunătoare pentru starea noastră de bine?

Deși plictiseala poate părea inofensivă, atunci când persistă, poate duce la un ciclu negativ de gândire și comportamente nesănătoase.

Dr. Lehto explică:

• Plictiseala poate reduce nivelul de concentrare și motivație, ceea ce afectează performanța la locul de muncă.
• Oamenii tind să evite interacțiunile sociale sau proiectele importante, ceea ce poate duce la izolare.
• Pentru a scăpa de acest sentiment neplăcut, mulți apelează la recompense rapide, precum derularea excesivă pe rețelele sociale, jocurile video, mâncatul compulsiv sau cumpărăturile online.

În unele cazuri, plictiseala prelungită poate duce la un fenomen denumit „bore-out” – o formă de epuizare emoțională cauzată de lipsa de stimulare și implicare.

„Burnout-ul este cauzat de suprasolicitare, în timp ce bore-out-ul apare atunci când simți că viața sau munca ta nu au un scop real”, spune Dr. Lehto. „Este un sentiment de apatie și oboseală emoțională, combinat cu frustrare și neliniște.”.

Ce este bore-out și cum să o înțelegem?

Așadar, Bore-out este un sindrom de epuizare psihologică asociat cu plictiseala cronică la locul de muncă. Spre deosebire de burnout, care apare din cauza suprasolicitării și stresului excesiv, bore-out este cauzat de lipsa provocărilor, de subutilizarea competențelor și de monotonia sarcinilor.

1. Ce este bore-out și cum se manifestă?

Bore-out este un fenomen care afectează angajații care simt că munca lor este lipsită de sens, neinteresantă sau sub nivelul abilităților lor. Deși la prima vedere poate părea un „lux” să ai un job lipsit de stres, efectele bore-out-ului sunt surprinzător de grave. Angajații afectați de acest sindrom resimt oboseală mentală, anxietate, demotivare și chiar simptome fizice, cum ar fi durerile de cap sau insomniile.

Manifestările principale includ:

• Lipsa de implicare emoțională – angajatul nu mai simte nicio satisfacție în ceea ce face;
• Plictiseală cronică – orele de muncă par interminabile și neproductive;
• Scăderea motivației – chiar și sarcinile simple devin obositoare;
• Sentimentul de inutilitate – persoana simte că abilitățile sale sunt irosite;
• Epuizare mentală – paradoxal, deși nu muncește intens, angajatul se simte epuizat.

2. Cauzele sindromului bore-out

Bore-out apare din mai multe motive, printre care:

• Muncă lipsită de sens – angajatul percepe sarcinile ca fiind monotone sau irelevante;
• Subutilizarea competențelor – persoana are abilități mult peste cerințele jobului său;
• Lipsa de perspectivă – oportunitățile de avansare sau dezvoltare profesională sunt reduse;
• Mediul de lucru pasiv – angajatul nu primește provocări sau nu este încurajat să-și asume responsabilități.

În mod ironic, angajații afectați de bore-out tind să pară „ocupați” pentru a nu atrage atenția asupra lipsei de muncă reală. Aceștia pot simula activități sau pot prelungi artificial sarcinile, ceea ce agravează sentimentul de inutilitate.

3. Efectele bore-out asupra sănătății

Deși poate părea inofensiv la început, bore-out are efecte serioase asupra sănătății mentale și fizice:

• Anxietate și depresie – lipsa de satisfacție și sentimentul de inutilitate pot duce la stări depresive;
• Oboseală cronică – lipsa stimulării intelectuale poate cauza epuizare psihică;
• Scăderea stimei de sine – persoana începe să-și pună la îndoială valoarea profesională;
• Probleme de sănătate fizică – stresul cauzat de bore-out poate duce la insomnie, dureri de cap, probleme digestive.

4. Cum se poate combate bore-out-ul?

Dacă te regăsești în această situație, există câteva soluții:

• Identifică problema – conștientizarea este primul pas spre schimbare;
• Discută cu superiorii – cere sarcini mai provocatoare sau explorează alte roluri în companie;
• Găsește proiecte personale – implică-te în activități extracurriculare sau dezvoltă-ți abilitățile în afara jobului;
• Caută un mediu de lucru mai potrivit – uneori, schimbarea locului de muncă este cea mai bună soluție.

Bore-out-ul nu trebuie ignorat, deoarece poate avea efecte serioase asupra calității vieții. Dacă te simți blocat într-o rutină plictisitoare, este esențial să iei măsuri pentru a-ți recăpăta motivația și echilibrul.

5. Studii de caz și exemple concrete despre bore-out

Studiu de caz 1: Ana, angajată în corporație – de la entuziasm la frustrare

Context: Ana, 32 de ani, a obținut un job bine plătit într-o corporație multinațională. Inițial, era entuziasmată de stabilitatea și prestigiul jobului, dar în scurt timp a realizat că munca ei este extrem de repetitivă: completează rapoarte și introduce date într-un sistem fără prea multă variație.

Evoluție:

• La început, Ana a încercat să se autoconvingă că jobul „nu e chiar atât de rău”.
• După câteva luni, a început să-și piardă interesul și să resimtă oboseală, chiar dacă nu muncea intens.
• A început să petreacă timp pe rețelele sociale în timpul programului, dar asta i-a amplificat sentimentul de vinovăție.
• La un moment dat, a dezvoltat simptome de anxietate și insomnie.

Rezolvare:
După ce a discutat cu un mentor din companie, Ana a cerut să fie transferată pe un alt proiect, unde avea sarcini mai variate și mai stimulante. A început, de asemenea, să-și ocupe timpul liber cu activități creative, ceea ce i-a redat energia.

Studiu de caz 2: Mihai, IT-ist – sindromul bore-out mascat de un salariu bun

Context: Mihai, 28 de ani, lucrează ca programator într-o companie de outsourcing. Deși salariul său este foarte atractiv, proiectele sunt monotone, iar echipa nu îi oferă nicio provocare intelectuală.

Evoluție:

• Timp de un an, Mihai a încercat să ignore problema, spunându-și că „măcar e bine plătit”.
• A început să simtă o lipsă totală de motivație și să își amâne sarcinile cât de mult posibil.
• Deși colegii lui păreau relaxați, el simțea că munca lipsită de sens îl face să se îndoiască de propriile abilități.
• A devenit mai iritabil și a pierdut interesul pentru hobby-urile sale.

Rezolvare:
După ce și-a dat seama că bore-out-ul îl afectează serios, Mihai a început să învețe tehnologii noi în timpul liber și și-a căutat un job care să îl stimuleze intelectual. La noul loc de muncă, unde are provocări și proiecte inovatoare, și-a recăpătat motivația.

Exemplu real: Bore-out-ul în rândul funcționarilor publici

Un studiu realizat în Germania a arătat că aproximativ 15% dintre funcționarii publici se confruntă cu simptome de bore-out, deoarece au un volum mic de muncă, dar trebuie să pară ocupați. Aceștia declară că se simt epuizați emoțional din cauza monotoniei și a lipsei de satisfacție profesională.

Un fost angajat din administrația publică spunea:
“Timp de opt ore pe zi, mă prefăceam că muncesc. Aveam câteva sarcini pe zi, dar restul timpului încercam să par ocupat. Asta m-a făcut să mă simt inutil, chiar dacă aveam un job stabil.”

Concluzie: Cum recunoști bore-out-ul și ce poți face?

Dacă te regăsești în aceste exemple, iată câteva întrebări pe care să ți le pui:
✅ Simți că îți folosești la maximum competențele la job?
✅ Te simți epuizat, deși nu muncești intens?
✅ Îți pierzi ușor concentrarea sau simți că orele la birou trec extrem de greu?
✅ Ai senzația că îți irosești talentul și timpul?

Dacă ai răspuns „da” la majoritatea acestor întrebări, e posibil să te confrunți cu bore-out. Soluția? Începe prin a discuta cu superiorii, căuta noi provocări și investi timp în dezvoltarea personală. Uneori, schimbarea jobului sau redefinirea obiectivelor profesionale este esențială pentru a recăpăta motivația.