De ce suferă de anxietate copiii din Generația Alpha? Capcana certitudinii și efectele ei

Generația Alpha și capcana certitudinii: de ce anxietatea apare chiar fără ecrane

Deși anxietatea în rândul Generației Z a crescut cu 139%, o explicație des invocată este utilizarea excesivă a ecranelor. Însă ce se întâmplă cu Generația Alpha – copiii născuți după 2013, care sunt, în mare parte, încă fără telefoane personale? De ce și aceștia manifestă semne îngrijorătoare de anxietate?

Datele publicate de Centers for Disease Control and Prevention arată că, în 2021, 1 din 5 copii avea deja un diagnostic de tulburare mentală, emoțională sau comportamentală, anxietatea fiind cea mai frecventă.

Dincolo de statistici, anxietatea acestei generații pare să fie alimentată nu doar de lipsa siguranței, ci tocmai de prea multă certitudine în viața cotidiană – o viață în care totul e previzibil, planificat, automatizat și optimizat.

O lume în care incertitudinea este eliminată

Copiii Generației Alpha cresc într-un mediu hiperorganizat:

• GPS-ul le spune exact unde să meargă.
• Calendarul digital al familiei le structurează fiecare zi.
• Aplicațiile meteo oferă prognoze pe ore.
• Difuzoarele inteligente răspund instant la orice întrebare.
• Platformele sportive trimit notificări despre orice schimbare de program.

Până și desenele animate preferate, precum Paw Patrol, funcționează după o schemă repetitivă și liniștitoare: apare o problemă, Ryder dă instrucțiuni, echipa o rezolvă perfect. Totul este previzibil. Dar, avertizează neurocercetătorul Angus Fletcher, aceste narațiuni nu încurajează gândirea critică sau adaptabilitatea, ci cultivă așteptarea ca altcineva să aibă mereu soluția corectă.

Efectele unei copilării fără incertitudine

Această hiperstructurare a vieții are consecințe asupra dezvoltării emoționale. Copiii devin mai puțin capabili să tolereze ambiguitatea, să găsească soluții proprii sau să își asume riscuri emoționale. În lipsa unor experiențe care să le antreneze reziliența, incertitudinea inevitabilă a vieții le devine copleșitoare – iar aici își face loc anxietatea.

Potrivit unui studiu publicat în Nature Reviews Neuroscience, răspunsul anxios al creierului este strâns legat de toleranța la necunoscut. Dacă evităm orice confruntare cu necunoscutul, nu învățăm niciodată să facem față acestuia.

Părinții „SmartPlow” și Capcana Certitudinii

Autorul Ryan Jenkins, consultant în leadership pentru generațiile tinere, definește acest fenomen ca fiind Capcana Certitudinii. Spre deosebire de părintele „elicopter” care planează deasupra copilului, părintele „SmartPlow” își folosește tehnologia pentru a elimina orice obstacol dinainte să apară. Totul e pregătit, ghidat, anticipat. Copilul nu mai are spațiu să se rătăcească sau să greșească.

Dar, în lipsa acestor mici provocări zilnice, copilul nu învață cum să gestioneze emoțiile asociate cu incertitudinea.

Cum îi ajutăm pe copiii Generației Alpha să își construiască reziliența

Jenkins propune cinci soluții simple, dar eficiente:

1. Normalizează „Nu știu.” Spune cu voce tare când nu ai un răspuns. Copiii învață că necunoscutul nu e periculos.
2. Întreabă: „Cum ai putea afla tu?” Invită curiozitatea în loc să oferi soluția.
3. Nu interveni imediat. Data viitoare când copilul nu știe unde este echipa, lasă-l să întrebe singur un adult.
4. Oferă „micro-provocări” zilnice. Lasă-l să comande mâncarea, să-și facă bagajul, să se orienteze într-un aeroport.
5. Recuperează plictiseala. Nu umple toate tăcerile. Plictiseala stimulează creativitatea și conexiunea reală.

Un astfel de proces nu înseamnă abandon, ci încredere. Nu e nevoie să le oferim hărți perfecte, ci încrederea că vor ști să se orienteze.

Adevărata reziliență nu previne anxietatea – ci o ține în mișcare, o transformă într-o forță de adaptare, nu de blocaj.