Un nou studiu realizat în Italia a identificat îngrijorarea, ruminarea și gândirea orientată către dorințe ca factori cognitivi cheie care contribuie la comportamentele adictive pe platformele de social media. Cercetarea, publicată în Addictive Behaviors, sugerează că persoanele care experimentează stres psihologic pot dezvolta tipare de gândire extinsă, care, la rândul lor, cresc probabilitatea utilizării problematice a rețelelor sociale. Acest proces poate duce la un ciclu de comportament compulsiv, cu efecte negative asupra vieții de zi cu zi și asupra sănătății mentale.
Utilizarea problematică a rețelelor sociale
Rețelele sociale (SNSs), precum Facebook, Instagram și X (anterior Twitter), sunt platforme online unde utilizatorii își pot crea profiluri, conecta cu alții și partaja conținut. Deși aceste platforme sunt instrumente valoroase pentru menținerea legăturilor sociale și exprimarea de sine, utilizarea lor poate deveni uneori problematică.
Aceasta apare atunci când utilizatorii se angajează excesiv sau compulsiv, neglijând responsabilitățile, izolându-se social și experimentând probleme de sănătate mintală. Utilizarea problematică a rețelelor sociale a fost asociată cu niveluri ridicate de anxietate, depresie și bunăstare scăzută, pe măsură ce indivizii se simt presați să mențină anumite imagini online sau să se compare constant cu alții.
Studiul, condus de Sara Bocci Benucci, a explorat cum stilurile de gândire extinsă — în special îngrijorarea, ruminarea și gândirea orientată către dorințe — ar putea alimenta acest comportament problematic. Cercetătorii au emis ipoteza că stresul psihologic, precum anxietatea și depresia, poate declanșa aceste tipare cognitive, care, la rândul lor, cresc tendința către utilizarea compulsivă a rețelelor sociale.
Prezentare generală și metodologie a studiului
Studiul a implicat 548 de utilizatori italieni de rețele sociale, cu o vârstă medie de 29 de ani, iar majoritatea participanților (69%) erau femei. Eșantionul a fost divers în ceea ce privește educația, 35% dintre participanți având diplomă de liceu și 40% fiind absolvenți de licență sau masterat. Majoritatea participanților erau studenți sau angajați cu program de studii (59%).
Pentru a evalua relația dintre stresul psihologic și utilizarea rețelelor sociale, participanții au completat mai multe evaluări, inclusiv:
- Stres psihologic: măsurat prin Scala de Depresie, Anxietate și Stres-21.
- Ruminare: evaluată prin Scala de Ruminare.
- Îngrijorare: evaluată cu Chestionarul de Îngrijorare Penn State.
- Gândire orientată către dorințe: măsurată folosind Chestionarul de Gândire Orientată către Dorințe, de 10 itemi, care include afirmații precum „Îmi repet mental că trebuie să folosesc rețelele sociale”.
- Pofta de utilizare a rețelelor sociale: evaluată printr-o versiune modificată a Scalei de Pofte de Alcool Penn.
- Utilizarea problematică a rețelelor sociale: măsurată prin Scara de Adicție de Social Media Bergen.
Rezultate-cheie
Rezultatele au confirmat că stresul psihologic, cum ar fi anxietatea și depresia, duce la tipare extinse de gândire, inclusiv îngrijorare, ruminație și gândire orientată către dorințe. Aceste tipare cognitive au fost identificate ca fiind factori care contribuie semnificativ la utilizarea problematică a rețelelor sociale și la creșterea poftei de utilizare a acestor platforme.
Modelul statistic al studiului a arătat că aceste stiluri de gândire, declanșate de stresul psihologic, au jucat un rol central în dezvoltarea comportamentelor adictive pe rețelele sociale. Îngrijorarea și ruminația, în special, au fost esențiale în creșterea dorinței de a se angaja în utilizarea rețelelor sociale.
„Rezultatele actuale oferă dovezi preliminare privind rolul gândirii extinse în utilizarea problematică a rețelelor sociale. Îngrijorarea, ruminația și gândirea orientată către dorințe pot fi procese cognitive centrale în declanșarea poftei și a utilizării problematice a rețelelor sociale la persoanele care experimentează stres psihologic,” au concluzionat autorii studiului.
Implicații ale studiului
Cercetarea oferă o înțelegere nouă asupra proceselor cognitive care contribuie la adicția de rețele sociale. Subliniază cum stresul psihologic poate declanșa tipare de gândire extinsă, care, la rândul lor, conduc la comportamente problematice pe aceste platforme. Studiul oferă informații valoroase pentru dezvoltarea unor intervenții menite să gestioneze adicția de rețele sociale, în special prin abordarea acestor tipare cognitive.
Cu toate acestea, este important de menționat că designul studiului nu permite concluzii cauzale. Deși rezultatele sugerează că stresul psihologic și gândirea extinsă sunt legate de utilizarea problematică a rețelelor sociale, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili relații clare de cauzalitate.
Concluzie
Studiul aduce noi perspective asupra modului în care factori cognitivi, precum îngrijorarea, ruminația și gândirea orientată către dorințe, mediază relația dintre stresul psihologic și utilizarea problematică a rețelelor sociale. Aceste constatări subliniază importanța abordării acestor tipare de gândire în intervențiile destinate reducerii adicției de social media și îmbunătățirii sănătății mentale.
Cercetarea, intitulată „Testing the role of extended thinking in predicting craving and problematic social network sites use,” a fost realizată de Sara Bocci Benucci, Benedetta Tonini, Silvia Casale și Giulia Fioravanti.
