O nouă cercetare sugerează că modul în care gestionăm furia poate fi un factor ascuns în sănătatea cardiovasculară. Publicat în Physiology & Behavior, studiul indică faptul că persoanele care se înfurie repede, mai ales cele care își reprimă furia, pot avea răspunsuri cardiovasculare atipice la stres, răspunsuri care ar putea influența riscul de dezvoltare a bolilor de inimă.
Studiile anterioare au arătat că furia este asociată cu un risc crescut de boli cardiace, accidente vasculare cerebrale și alte probleme cardiovasculare, iar unii cercetători consideră că modul în care oamenii reacționează la furie ar putea juca un rol important în aceste riscuri de sănătate. Prin examinarea impactului furiei asupra răspunsurilor cardiovasculare, oamenii de știință speră să obțină noi perspective asupra modului în care furia poate duce la aceste probleme de sănătate.
„Tipurile de personalitate caracterizate prin furie au fost asociate constant cu rezultate negative pentru sănătatea cardiovasculară, iar răspunsurile atipice la stres constituie o cale importantă către apariția bolilor,” a spus Adam O’Riordan, autor al studiului și profesor asistent de psihologie la Universitatea din Texas, San Antonio.
Cum a fost realizat studiul
Pentru a-și testa ipotezele, cercetătorii au analizat date de la 669 de participanți din cadrul studiului Midlife Development in the United States (MIDUS), care au efectuat un test de stres controlat, timp în care tensiunea arterială și ritmul cardiac le-au fost monitorizate. Ei au examinat două trăsături specifice ale furiei: temperamentul furios (tendința de a simți furie spontană, neprovocată) și reacția de furie (furia declanșată de situații specifice, cum ar fi tratamentul incorect sau criticile). De asemenea, au măsurat modul în care participanții își exprimau furia, clasificându-i în trei categorii: „furie reprimată” (furia ținută în interior), „furie exprimată” (furia direcționată spre exterior) și „controlul furiei” (gestionarea și controlul furiei).
Pentru a simula stresul psihologic, participanții au rezolvat două sarcini cunoscute pentru a induce răspunsuri de stres: o sarcină de aritmetică mentală și testul Stroop. În sarcina de aritmetică, participanții au fost nevoiți să rezolve probleme de matematică sub presiunea timpului, iar în testul Stroop au fost provocați să identifice culoarea unui cuvânt care indica o altă culoare (de exemplu, cuvântul „albastru” scris cu cerneală roșie). Ambele sarcini au fost administrate pe calculator, care a ajustat dificultatea în funcție de performanță pentru a menține un nivel constant de stres.
Tensiunea arterială și ritmul cardiac au fost monitorizate continuu pe parcursul acestor sarcini folosind un dispozitiv Finometer, care măsura răspunsurile cardiovasculare de la o bătaie la alta. De asemenea, înainte și după sarcinile de stres, participanții și-au evaluat nivelurile de stres pe o scară de la 1 la 10, oferind o perspectivă asupra stresului perceput ca reacție la fiecare sarcină.
Descoperiri principale
Rezultatele au evidențiat modele distincte în modul în care trăsăturile legate de furie și stilurile de exprimare a furiei au influențat reacțiile cardiovasculare. Persoanele care simțeau furie frecvent, în numeroase situații — clasificate ca având un temperament furios ridicat — tindeau să arate un răspuns „atenuat”, ceea ce înseamnă că ritmul lor cardiac și tensiunea arterială creșteau mai puțin decât se așteptau în condiții de stres. Cu toate acestea, acești indivizi raportau că se simt mai stresați, în ciuda faptului că corpurile lor prezentau un răspuns cardiovascular redus.
Efectul temperamentului furios asupra răspunsului cardiovascular depindea de modul în care individul își exprima furia. Cei care își reprimau frecvent furia arătau creșteri și mai mici ale tensiunii arteriale atunci când simțeau furie spontană, sugerând că reprimarea furiei neprovocate ar putea reduce și mai mult răspunsul cardiovascular.
Participanții care tindeau să simtă furie declanșată de situații specifice, cum ar fi frustrarea sau tratamentul nedrept, aveau răspunsuri cardiovasculare diferite în funcție de modul în care își exprimau furia. Cei care își exprimau furia direct sau aveau un control limitat asupra ei prezentau o reactivitate cardiovasculară mai mică atunci când simțeau furie declanșată. În schimb, cei care își gestionau furia (control ridicat al furiei) arătau reacții cardiovasculare mai puternice, cu creșteri mai mari ale tensiunii arteriale și ritmului cardiac în timpul sarcinilor de stres.
Ce înseamnă aceste descoperiri pentru sănătatea inimii
Acest răspuns controlat sugerează că un mod sănătos de a gestiona furia poate duce la o reacție cardiovasculară mai „normală”, despre care unii cercetători cred că ar putea fi benefică pe termen lung pentru sănătatea inimii. Pe de altă parte, răspunsurile cardiovasculare atenuate au fost legate de posibile probleme de sănătate, inclusiv lipsa de motivație, dificultăți psihologice și factori de stil de viață care pot contribui la bolile cardiovasculare.
„Descoperirile cheie din acest studiu sugerează că, deși indivizii diferă în modul în care experimentează furia, este extrem de important să se ia în considerare modul în care acești indivizi își exprimă furia,” a declarat O’Riordan. „În special, efectul advers al unui temperament furios ridicat asupra fiziologiei stresului pare a fi amplificat în rândul celor care își reprimă această furie.”
Limitări și direcții viitoare
În timp ce studiul aduce o perspectivă valoroasă asupra modului în care furia poate afecta inima, acesta are unele limitări. Sarcinile de stres utilizate în experiment, cum ar fi problemele de matematică și identificarea culorilor, pot să nu surprindă pe deplin situațiile reale care provoacă furie, cum ar fi certurile sau tratamentul nedrept.
Cercetările viitoare ar putea explora cum reacționează oamenii în situații mai realiste care provoacă furie. În plus, studiul ar putea examina efectele expunerii repetate la stres asupra reacțiilor cardiovasculare, întrucât studiul actual s-a concentrat doar pe evenimente stresante unice. Acest tip de cercetare ar putea ajuta la dezvăluirea unor tipare în modul în care corpurile indivizilor reacționează la situații stresante recurente și ar putea arăta dacă diferite tehnici de gestionare a furiei pot promova un răspuns mai sănătos al inimii.
Studiul, intitulat „Examining the moderating effects of anger expression style on the association between facets of trait anger and cardiovascular responses to acute psychological stress,” a fost realizat de Adam O’Riordan și Aisling M. Costello.
