Rahul Jandial, renumit neurochirurg american și cercetător în domeniul neuroștiințelor, reușește să aducă misterele creierului mai aproape de publicul larg, explicând concepte complexe într-un mod accesibil. Autor de bestsellere traduse în peste 30 de țări, Jandial este supranumit „doctor McDreamy” de către televiziunea ABC și își propune, în cea mai recentă carte a sa, „De ce visăm. Ce dezvăluie creierul adormit despre viața noastră aievea”, să exploreze fascinanta lume a viselor.
Lansată de Lifestyle Publishing, parte a Grupului Editorial Trei, cartea oferă răspunsuri la întrebări precum: de ce visăm, ce spun visele despre noi și despre sănătatea noastră și cum ne pot ajuta acestea să ne înțelegem mai bine. De asemenea, părinții vor afla de ce copiii au coșmaruri și cum s-a schimbat experiența viselor de-a lungul timpului.
Jandial numește visele „doza noastră nocturnă de miracol”, susținând că ele pot fi folosite în avantajul nostru, ajutându-ne să ne depășim traumele și să ne îmbunătățim viața de zi cu zi. Iată șapte lucruri surprinzătoare despre vise, desprinse din cartea sa.
Omul modern visează aproape la fel ca cel din Antichitate
În ciuda transformărilor semnificative ale stilului de viață de-a lungul mileniilor, conținutul viselor umane a rămas aproape neschimbat. Specialistul în neuroștiințe observă că, indiferent de epocă, oamenii visează adesea că zboară, că sunt urmăriți sau că se prăbușesc în gol. Chiar și în urmă cu 1.800 de ani, chinezii descriau vise similare celor din prezent. Studiile despre conținutul viselor arată că, indiferent de cultură sau epocă, cele mai frecvente vise includ:
- a fi urmărit sau atacat
- căderea în gol
- întârzierea la un eveniment important
- susținerea unui examen sau reîntoarcerea la școală
- experiențe sexuale
În ciuda acestor teme recurente, Jandial subliniază că semnificația viselor este extrem de personală, fiecare individ interpretându-le în funcție de propria sa experiență de viață.
Copiii au mai multe coșmaruri decât adulții
În medie, copiii au coșmaruri de cinci ori mai des decât adulții. Cele mai frecvente coșmaruri implică senzația de a fi fugărit, căderea sau întâlnirea cu o creatură malefică. Chiar și copiii crescuți într-un mediu sigur și iubitor pot avea vise terifiante. Această experiență este amplificată de faptul că cei mici nu pot face diferența între vis și realitate. Jandial explică: „Expresia nu a fost decât un vis nu înseamnă nimic pentru un copil de cinci ani”.
Coșmarurile tind să scadă în intensitate și frecvență pe măsură ce copiii cresc, dispărând treptat în jurul vârstei de 10 ani. De asemenea, fetele au mai multe coșmaruri decât băieții.
Coșmarurile sunt necesare pentru dezvoltarea psihologică
Deși coșmarurile sunt o experiență neplăcută, Jandial susține că ele joacă un rol esențial în dezvoltarea conștiinței de sine. „Niciun fel de vise nu contribuie mai mult la consolidarea sentimentului de sine decât coșmarurile. Într-un coșmar, sinele este de obicei atacat sau confruntat cu o amenințare existențială. Aceste vise ajută la conturarea unui sentiment clar de identitate și autonomie”, explică autorul.
De ce visăm?
Potrivit cercetărilor, visele sunt rezultatul activității electrice a creierului. În timp ce dormim, anumite zone ale creierului devin chiar mai active decât în stare de veghe. De exemplu, centrii vizual și emoțional ai creierului pot consuma cu 15% mai multă energie decât atunci când suntem treji.
„În mod fundamental, nu suntem niciodată mai vii decât atunci când visăm”, afirmă Jandial, sugerând că visele ne oferă o intensitate emoțională pe care nu o putem experimenta în viața de zi cu zi.
Starea de semitrezie: poarta către creativitate
Momentul dintre starea de veghe și somn, numit semitrezie, poate fi o sursă incredibilă de creativitate. În această stare, conștientul și subconștientul se întrepătrund, iar gândurile curg liber, asemeni unui vis.
Salvador Dalí a folosit această stare pentru a-și stimula creativitatea. Tehnica sa era simplă: stătea pe un scaun ținând o cheie între degete, deasupra unei farfurii. Când ațipea, cheia cădea pe farfurie, sunetul trezindu-l exact în momentul potrivit pentru a-și nota viziunile onirice. Această metodă a fost o sursă majoră de inspirație pentru operele sale suprarealiste.
Publicitatea începe să pătrundă în visele noastre
Jandial avertizează că visul ar putea deveni „următorul mare peisaj virgin pentru comercializarea produselor”. O campanie realizată de Molson Coors Beverage în 2021 a demonstrat că este posibil să influențezi visele oamenilor.
Compania, care nu putea face publicitate la bere în timpul Super Bowl din cauza unui contract de exclusivitate al concurenței, a creat o reclamă care să fie urmărită de consumatori înainte de culcare. Prin sugestia de a lăsa coloana sonoră a reclamei să ruleze în timpul somnului, Molson Coors a reușit să influențeze conținutul viselor consumatorilor. Rezultatele au fost impresionante: 1,4 miliarde de vizualizări și o creștere de 8% a vânzărilor.
Concluzie
„De ce visăm” de Rahul Jandial oferă o perspectivă captivantă asupra puterii viselor și a modului în care acestea ne pot influența viața, de la creativitate și auto-descoperire, până la domenii surprinzătoare, precum publicitatea.
Visele nu sunt doar un fenomen biologic, ci o punte între trecut, prezent și viitor, iar înțelegerea lor ne poate ajuta să ne descoperim mai bine pe noi înșine.
Cumpără cartea:
