Cercetările în domeniul etologiei, psihologiei sociale și antropologiei au stabilit că la originea agresivității și actelor de violență stă frustrarea, o stare psihoemoțională universală.
Din punct de vedere psihologic, frustrarea este starea în care se găsește persoana atunci când i se refuză sau când ea însăși își interzice satisfacerea dorințelor, necesităților și cerințelor. Cu alte cuvinte, frustrarea apare drept rezultat al unei inhibiții, interdicții sau insatisfacții.
Cateodata te poti simti nedreptatit dintr-un anumit motiv – si anume, de faptul ca ai fi meritat ceva ce-ti doreai si nu ti s-a oferit posibilitatea sa-l obtii, desi ar fi fost posibil; sau ti s-a oferit prea putin, dupa parerea ta. Ba mai mult, uneori te simti chiar impiedicat sa-ti atingi un anumit scop.
Ia nastere astfel o stare sufleteasca deosebita, resimtita negativ, sub forma unui fenomen destul de des intalnit – anume, frustrarea. Acest sentiment se poate manifesta in anumite situatii in care interactionezi cu ceilalti, cu oricine intri in contact social, in general.
Crezi ca te afli in imposibilitatea de a primi, a simti si chiar insusi ceea ce-ti doresti si crezi ca neaparat cineva este vinovat de acest lucru. Ti se genereaza astfel o tensiune emotionala de intensitate mai mare sau mai mica, in functie de situatie, in consecinta aceasta implicand nevoia de descarcare – in functie de context, efectele fiind destul de diferite de la o persoana la alta.
Starea psihica resimtita este practic aceea de traire a unui conflict interior, care genereaza suferinte cauzate de privare, uneori chiar anxietati, iar reactiile comportamentale sunt fie imediate, fie amanate si de durata.
Dintre reactiile proprii frustrarii, frecvent poti resimti, de asemenea, o stare de agresivitate ce poate fi orientata asupra obiectului frustrarii sau persoanei care ti-a produs aceasta frustrare – sau, prin comutare intamplatoare, asupra oricarui alt obiect sau persoana.
In cazul comunicarii cu alte persoane de la care ai anumite asteptari este bine sa constientizezi ca de multe ori persoana de la care astepti ceva nu e vinovata in totalitate de starea ta. E bine de stiut ca trebuie sa ii comunici persoanei respective ca ai anumite asteptari , caci de multe ori acea persoana nu are de unde sa stie ca ai anumite dorinte.
Cum manageriezi frustrarea:
1. Formulează Întrebări relevante
Atunci când eşti frustrat, este foarte simplu să pui întrebări care nu rezolvă situaţia, de genul: „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie?“, „De ce viaţa este atât de nedreaptă?“. Este necesar să ne punem întrebări care, în loc de să ne blocheze resursele, ne deschid noi uşi: „Ce este cu adevărat important pentru mine?“
2. Păstrează-ţi concentrarea – identifică problema
În mijlocul unei crize este foarte uşor să-ţi pierzi concentrarea. Se spune că o problemă bine definită este o problemă pe jumătate rezolvată. Pe măsură ce se desfăşoară experienţa dramatică, cel mai bun lucru este să urmăreşti rezultatele şi să redefineşti continuu problema.
3. Ia o pauză
Este important să iei o pauză. Nu lăsa problema să te obsedeze. Din când în când, este esenţial să te distanţezi puţin de evenimentele curente. Opreşte-te pentru un timp. O plimbare în parc ar fi o idee bună. Vei fi surprins să descoperi cât de multe resurse ai.
4. Priveşte totul În perspectivă
Frustrarea este o reacţie emoţională. Nu se întâmplă în afară, ci are loc în interiorul tău. Observă cu atenţie momentele când eşti frustrat(ă). Nu te judeca prea aspru, blamarea nu va rezolva nimic. În schimb, întreabă-te: „Peste trei ani va mai avea sens să fiu supărat(ă) din această cauză?“ Mai mult ca sigur că nu.
5. Fă haz de necaz
Suntem în permanenţă vulnerabili la stres din cauza faptului că luăm totul mult prea în serios. Învaţă să râzi de tine sau de situaţie. Lucrurile care par supărătoare în prezent vor părea pline de umor mai târziu.
6. Cere ajutor
O situaţie frustrantă devine de multe ori suportabilă când este împărtăşită unui prieten. Cere ajutor. Există vreo regulă care spune că trebuie să treci singur prin toate încercările vieţii?
