Sistemele de sănătate mintală sunt mai suprasolicitate ca niciodată. Listele de așteptare lungi, accesul limitat la terapie și creșterea îngrijorătoare a cazurilor de depresie și anxietate au dus la o nevoie acută de soluții inovatoare. O direcție promițătoare este reprezentată de utilizarea chatboturilor bazate pe inteligență artificială (AI) pentru sprijin psihologic.
Un nou studiu vine cu rezultate încurajatoare: chatbotul generativ Therabot a redus semnificativ simptomele de depresie și anxietate în rândul participanților, având efecte pozitive și în cazurile cu risc ridicat de tulburări alimentare. Deși este vorba despre un studiu preliminar, el marchează un potențial punct de cotitură în integrarea AI în sănătatea mintală.
Ce este diferit la Therabot?
Chatboturi AI precum Woebot sau Wysa sunt deja folosite de ani de zile și funcționează pe baza unor reguli stricte, răspunzând cu mesaje predefinite în funcție de ceea ce scrie utilizatorul.
Însă Therabot folosește AI generativă – aceeași tehnologie din spatele ChatGPT – care permite generarea de răspunsuri noi, personalizate, în funcție de fiecare interacțiune. Acest tip de conversație mai flexibilă și realistă creează o experiență mai apropiată de un dialog uman.
Ce spun studiile?
Un alt studiu realizat în Portugalia în 2024 a testat utilizarea ChatGPT ca supliment la tratamentul pacienților internați pentru afecțiuni psihiatrice. Rezultatul: după doar 3–6 sesiuni, pacienții au raportat o îmbunătățire semnificativă a calității vieții, comparativ cu tratamentul standard (terapie și medicație).
Aceste rezultate, combinate cu cele ale studiului Therabot, sugerează că chatboturile AI generative ar putea deveni instrumente viabile în sprijinul psihologic – cel puțin pentru unele categorii de pacienți.
Limitări importante
Totuși, entuziasmul trebuie echilibrat de prudență. Studiul cu ChatGPT a implicat doar 12 persoane – prea puține pentru a trage concluzii ferme. În cazul Therabot, participanții au fost recrutați printr-o campanie Meta Ads, ceea ce înseamnă că publicul era deja familiarizat cu tehnologia, lucru care poate distorsiona rezultatele.
Probleme de etică și incluziune
Un aspect esențial este excluderea persoanelor cu tulburări psihotice din aceste studii. Motivul: chatboturile AI pot crea răspunsuri foarte convingătoare, iar în cazul persoanelor cu gândire dezorganizată sau iluzii, aceste interacțiuni pot amplifica simptomele.
Totodată, această excludere ridică semne de întrebare legate de echitate. Persoanele cu boli mintale severe sunt adesea cele mai afectate de lipsa de acces la terapii și ar putea beneficia de un ajutor mai accesibil. Dacă însă AI-ul e util doar pentru cei cu un nivel ridicat de alfabetizare digitală, atunci potențialul său clinic rămâne limitat.
Riscul de „halucinații” AI
Un alt pericol major este fenomenul cunoscut sub numele de „halucinații AI” – momente în care chatbotul oferă cu încredere informații greșite sau complet inventate.
În contextul sănătății mintale, o recomandare greșită nu este doar un inconvenient, ci poate avea consecințe grave – de exemplu, dacă un AI interpretează eronat un mesaj suicidal sau validează o intenție de auto-vătămare.
Concluzie: AI în psihologie – cu prudență, nu cu entuziasm orb
Therabot și ChatGPT demonstrează un potențial real de a susține tratamentele pentru depresie și anxietate, dar acest potențial vine cu o condiție esențială: siguranță și supraveghere umană constantă.
Pentru a fi utile și etice, aceste instrumente trebuie:
- să fie testate pe eșantioane mai mari și mai diverse;
- să fie transparente în privința modului de instruire și răspuns;
- să includă intervenția și validarea specialiștilor în sănătate mintală.
Cu aceste măsuri, chatboturile AI generative pot deveni aliați valoroși în lupta cu criza globală a sănătății mintale. Dar fără ele, potențialul de ajutor se poate transforma în risc real.
