Un nou studiu publicat în Journal of Affective Disorders dezvăluie o legătură alarmantă între creșterea grăsimii abdominale, cunoscută sub numele de grăsime viscerală, și scăderea funcțiilor cognitive, precum și apariția plăcilor de beta amiloid și a încurcăturilor de tau în creier. Aceste modificări pot apărea încă din anii 40-50 ai vieții, cu mult înainte ca simptomele declinului cognitiv să devină vizibile.
Ce sunt beta amiloidul și tau?
- Beta amiloidul: Plăcile de beta amiloid reprezintă una dintre primele modificări patologice asociate cu boala Alzheimer. Acestea se formează atunci când proteinele beta amiloid se acumulează în spațiile dintre celulele nervoase, perturbând funcționarea normală a creierului.
- Proteina tau: La progresia bolii Alzheimer, proteinele tau formează încurcături în interiorul neuronilor, perturbând funcțiile celulare și ducând la moartea acestora.
Prezența acestor proteine este asociată cu flux sanguin redus și atrofie cerebrală în regiuni esențiale pentru memorie, precum hipocampul, explică Dr. Cyrus Raji, autorul principal al studiului și profesor asociat de radiologie la Universitatea Washington din St. Louis.
Impactul obezității asupra sănătății cognitive
Obezitatea este considerată o epidemie globală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste jumătate din populația lumii va fi supraponderală sau obeză în următorii 10 ani. În Statele Unite, se estimează că până în 2050 aproximativ 260 de milioane de americani vor fi supraponderali sau obezi.
Dr. Raji subliniază impactul semnificativ al obezității asupra riscului de demență: „Obezitatea poate contribui la peste 2 milioane de cazuri de demență asociată cu Alzheimer în rândul adulților din SUA.”
Grăsimea viscerală: factor de risc ascuns
Grăsimea viscerală, care se acumulează în jurul organelor interne, este mai periculoasă decât grăsimea subcutanată, situată sub piele. Spre deosebire de grăsimea subcutanată, care reprezintă aproximativ 90% din grăsimea corporală totală, grăsimea viscerală este:
- Mai inflamatorie: Produce inflamație cronică în corp, care afectează creierul.
- Metabolic activă: Contribuie la rezistența la insulină, crescând riscul de diabet.
- Mai bine vascularizată: Datorită poziționării lângă organele vitale, primește un flux sanguin mai mare și eliberează hormoni care afectează metabolismul.
În studiul lui Raji, grăsimea viscerală a fost măsurată prin imagistică abdominală prin rezonanță magnetică (IRM), iar nivelurile de beta amiloid și tau au fost confirmate prin tomografie cu emisie de pozitroni (PET).
Efectele asupra creierului
Modificări structurale și funcționale
Neuroimagistica a identificat următoarele efecte ale grăsimii viscerale asupra creierului:
- Atrofie a materiei cenușii în hipocamp, o regiune esențială pentru memorie.
- Integritate redusă a materiei albe, afectând transmisia eficientă a informațiilor în creier.
- Activare anormală a structurilor implicate în controlul impulsurilor și luarea deciziilor.
Conexiunea cu tau și beta amiloid
Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că nivelurile ridicate de grăsime viscerală sunt asociate atât cu plăcile de beta amiloid, cât și cu proteinele tau. Aceste modificări pot apărea cu până la 20 de ani înainte ca simptomele Alzheimer să devină evidente.
Modalități de reducere a grăsimii viscerale
Reducerea grăsimii viscerale poate fi esențială pentru prevenirea declinului cognitiv și a bolii Alzheimer. Dr. Richard Isaacson, neurolog preventiv, oferă câteva recomandări practice:
- Monitorizarea compoziției corporale
- Folosește o cântar biometric pentru a urmări grăsimea corporală și masa musculară.
- Efectuează un DEXA scan anual pentru o evaluare precisă a compoziției corporale.
- Exerciții fizice inteligente
- Mersul rapid timp de 45-60 de minute, de 2-3 ori pe săptămână, poate activa „arderea grăsimilor.”
- Adoptă antrenamente de tip „Zone 2”, unde poți purta o conversație în timp ce faci mișcare, dar cu dificultate.
- Mersul pe bandă cu înclinație sau folosirea unui veste cu greutăți pot crește eficiența antrenamentului.
- Creșterea masei musculare
- Include antrenamente de forță de cel puțin 30 de minute, de 2-3 ori pe săptămână.
- Asigură-te că ai un aport adecvat de proteine pentru a susține creșterea și întreținerea masei musculare.
Concluzie: prevenția, cheia luptei împotriva Alzheimer
Studiul evidențiază necesitatea de a acorda o atenție sporită grăsimii viscerale și modului în care aceasta afectează sănătatea creierului. Reducerea grăsimii abdominale și adoptarea unui stil de viață sănătos pot juca un rol crucial în prevenirea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
Prin conștientizare și intervenții timpurii, putem combate efectele devastatoare ale acestei boli și îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.
