În limba pali, folosită în budism, cuvântul pentru insatisfacție și suferință umană este dukkha. Filosofia budistă consideră că toată suferința umană este cauzată de taṇhā, adică dorință, atașament sau poftă, tradus literalmente prin „sete”. Această idee străveche descrie într-un mod surprinzător lumea contemporană, unde dorința pare să pătrundă fiecare aspect al vieții noastre, de la obiceiurile de cumpărare la relațiile romantice.
Rețelele de socializare și fenomenul dorinței
Rețelele de socializare, devenite fundamentale în cultura modernă, contribuie la accentuarea dorinței și izolării. Deși conectivitatea globală este mai avansată ca niciodată, sentimentul de singurătate este în creștere, un fenomen recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății în 2023 drept o problemă globală de sănătate publică.
Contactul prin rețele sociale, spre deosebire de cel față în față, este mediat prin ecran, ceea ce creează un sentiment de distanță emoțională. Deși putem controla răspunsurile și evităm momentele stânjenitoare, lipsa spontaneității comunicării directe limitează conexiunile autentice.
Craving-ul exteriorizării
Rețelele sociale amplifică dorința pentru „exteriorizare” – tendința de a pune accent pe aparențe. Imaginea personală devine adesea un criteriu pentru validare socială. Această obsesie pentru perfecțiune, denumită de filosoful Byung-Chul Han drept „estetica netedului”, exclude imperfecțiunile. Totul – de la animale de companie până la corpuri – trebuie să arate impecabil pentru a atrage aprecieri.
Această comparație constantă dintre imaginea noastră și ceea ce vedem online generează craving comparativ, ducând la frustrare și suferință. Budismul subliniază că dorința pentru un sine permanent și perfect este o sursă de suferință, iar acceptarea impermanenței este calea către pace interioară.
Filozofia Zen despre realitatea mediată
Potrivit filozofiei Zen, separarea dintre subiect și obiect, accentuată de tehnologie, adâncește iluzia realității. Rețelele sociale intensifică această separare, iar ecranul devine mai degrabă o barieră decât o punte către alții.
Zen încurajează acceptarea imperfecțiunilor și renunțarea la atașamentele care ne mențin captivi în iluzie. Realitatea „editată” a rețelelor sociale contrazice yathābhūta, „așa cum sunt lucrurile în realitate”.
Soluții inspirate din budism
Deși atingerea nirvanei poate părea imposibilă pentru majoritatea dintre noi, budismul oferă o cale pentru a diminua suferința:
- Conștientizarea iluziei
Recunoașterea faptului că rețelele sociale oferă o realitate editată și că atașamentul față de ele afectează pacea noastră interioară este primul pas spre eliberare. - Acceptarea impermanenței
Frumusețea și perfecțiunea afișate online sunt efemere. Acceptarea acestui fapt ne ajută să diminuăm dorințele nerealiste și comparațiile toxice. - Practicarea prezenței autentice
Rețelele sociale nu pot înlocui spontaneitatea și intimitatea comunicării directe. Este important să cultivăm relații reale și să petrecem mai mult timp în interacțiuni față în față. - Limitarea expunerii
Reducerea timpului petrecut online și crearea unor limite sănătoase în utilizarea rețelelor sociale poate contribui la o stare de bine mai stabilă.
O cale către trezire
Conștientizarea influenței rețelelor sociale asupra stării noastre de bine poate fi privită ca o formă de trezire spirituală. Așa cum subliniază Lee Clarke, lector în filozofie la Nottingham Trent University, această conștientizare ne permite să ne eliberăm treptat de lanțurile dorinței și să găsim un echilibru interior.