Disforia de Sensibilitate la Respingere și legătura cu dragostea neîmpărtășită

Ce este Disforia de Sensibilitate la Respingere?

Majoritatea oamenilor nu apreciază respingerea. Fie că este vorba de o relație romantică, o prietenie sau la locul de muncă, este obișnuit să ai sentimente negative și neplăcute. Acestea pot varia de la confuzie și tristețe până la furie. De obicei, reușești să-ți gestionezi emoțiile destul de rapid.

Dar dacă aceeași respingere îți provoacă sentimente negative mult mai intense și o durere emoțională severă, dificil de controlat, s-ar putea să ai ceea ce experții numesc disforia de sensibilitate la respingere (RSD). Studiile arată că este mai probabil să ai această afecțiune dacă ai deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD).

Cum arată Disforia de Sensibilitate la Respingere?

RSD nu are un set oficial de simptome și nu este un diagnostic medical formal. Totuși, medicii și terapeuții folosesc adesea acest termen când observă reacții exagerate legate de o condiție comportamentală oficială, cum ar fi ADHD.

Cuvântul „disforie” provine dintr-un cuvânt grecesc antic care se traduce prin sentimente intense de durere sau disconfort. Persoanele care experimentează RSD nu gestionează bine respingerea. De fapt, le este greu să descrie ceea ce simt și folosesc adesea cuvinte precum „insuportabil” sau „devastator”. Aceasta poate provoca dezvoltarea unei frici serioase de respingere.

Acest subiect a fost dezbătut în povestea din acest articol.

Cum este legată Disforia de Sensibilitate la Respingere de ADHD?

Cercetările privind cine dezvoltă RSD și cum este legată de ADHD nu sunt încă clare. Asta pentru că este dificil de măsurat respingerea. Dar Eugene Arnold, MD, psihiatru și specialist în sănătate comportamentală la Universitatea de Stat din Ohio, crede că persoanele cu ADHD sunt mai susceptibile să prezinte simptome de RSD din cauza diferențelor în structura creierului.

Pentru persoanele cu ADHD, lobul frontal al creierului, care controlează capacitatea de a acorda atenție, limbajul, abilitățile sociale, controlul impulsurilor, judecata și rezolvarea problemelor, funcționează ușor diferit. Aceasta ar putea cauza pierderea sau neacordarea atenției anumitor indicii sociale sau detalii, sau colaborarea deficitară într-o echipă.

S-ar putea să „nu ai insight” în privința modului în care acest lucru îi afectează pe cei din jurul tău și să interpretezi conversațiile neclare ca o formă de respingere, tachinare sau critică.

Aceasta poate declanșa sentimente copleșitoare de confuzie, eșec, trădare, durere și tristețe. Și s-ar putea să găsești dificil să-ți reglezi emoțiile și să le controlezi la fel de repede ca alții fără ADHD.

Condițiile de sănătate mentală și tulburările de dispoziție ar putea fi, de asemenea, legate de RSD. Dar experții trebuie să efectueze mai multe studii pentru a înțelege mai bine această afecțiune.

Simptomele Disforiei de Sensibilitate la Respingere

Deși RSD nu este un diagnostic oficial, persoanele cu RSD sunt susceptibile:

• Să facă pe plac oamenilor în mod excesiv
• Să se simtă mai jenate sau conștiente de sine
• Să aibă stima de sine scăzută și îndoieli de sine
• Să manifeste izbucniri bruște de emoții fizice, cum ar fi furia, lacrimile și tristețea
• Să se angajeze în auto-critică negativă
• Să aibă dificultăți în gestionarea reacțiilor lor
• Să găsească epuizantă gestionarea relațiilor
• Să fdvină brusc tăcuți, să aibă schimbări de dispoziție sau să prezinte semne de depresie sau anxietate

În unele cazuri, teama de dezaprobare sau respingere din partea altora ar putea să te facă să eviți anumite sarcini și responsabilități sau să te retragi din interacțiunile sociale.

Pe de altă parte, s-ar putea să încerci să atingi perfecțiunea pentru a evita orice șansă de eșec. Acest lucru ar putea afecta calitatea generală a vieții tale.

Ce cauzează Disforia de Sensibilitate la Respingere?

Experții nu înțeleg pe deplin cauza încă. Dar unii cred că structura creierului tău ar putea avea legătură cu aceasta.

Părțile creierului care procesează și răspund la acte de respingere, eșec, conștientizare emoțională și mesaje negative se numesc amigdala și cortexul prefrontal.

Acestea sunt situate în partea frontală a creierului și fac ca copiii, adolescenții și tinerii adulți să își piardă cumpătul și să devină frustrați sau supărați. De obicei, aceste părți ale creierului devin mai bune în procesarea semnalelor pe măsură ce îmbătrânești. Ești capabil să controlezi sentimentele și să le menții organizate și sub control pentru a putea interacționa cu mediul tău și să-ți atingi obiectivele.

Dar pentru unii oameni cu condiții psihologice sau comportamentale, creierul tău ar putea să nu regleze aceste semnale corespunzător. În schimb, ar putea face ca emoțiile negative să fie prea dureroase de suportat și copleșitoare de gestionat sau menținut sub control. Acest lucru duce la ceea ce experții numesc „disregulare emoțională.”

Pe lângă structura fizică a creierului, unii experți cred că genetica ar putea juca un rol. În special deoarece ADHD, care este strâns legat de RSD, se transmite în familii. Dar experții trebuie să studieze mai mult RSD și legăturile sale cu condițiile de sănătate mentală.

Cum este diagnosticată Disforia de Sensibilitate la Respingere?

Deoarece RSD nu este o condiție medicală oficială și există puține cercetări care să o susțină, medicul tău, consilierul sau terapeutul autorizat ar putea să nu știe prea multe despre aceasta sau să o confunde cu o altă condiție.

Dar dacă ai fost deja diagnosticat cu ADHD sau o altă tulburare de sănătate mentală, ar putea recunoaște modelul de comportament legat de sensibilitatea la respingere și să-l asocieze cu alte probleme pe care le ai.

Cum se tratează Disforia de Sensibilitate la Respingere?

Nu există un tratament specific pentru RSD. Dar anumite medicamente și terapii folosite pentru tratarea ADHD și a altor condiții de sănătate mentală ar putea ajuta la reglarea reacțiilor emoționale intense.

Medicamentele care ar putea ajuta includ:

• Agoniști ai receptorilor alfa-2. Medicamentele prescrise pentru ADHD, cum ar fi guanfacina (Intuniv) și clonidina (Kapvay), sunt concepute pentru a activa receptorii din creier care îmbunătățesc capacitatea creierului de a primi și procesa semnale emoționale.
• Medicamente stimulante. Medicamentele prescrise, cum ar fi amfetamina (Adderall) și metilfenidatul (Ritalin), stimulează anumite mesageri chimici (neurotransmițători) care transmit semnale între diferite celule ale creierului. Acest lucru ajută creierul să proceseze mesajele primite și îmbunătățește abilitățile de comunicare.
• Inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO). Această clasă de medicamente este adesea folosită pentru tratarea depresiei. Dar a fost cunoscută și pentru a îmbunătăți sensibilitatea la respingere. Totuși, nu poți lua acest medicament împreună cu alte medicamente utilizate frecvent pentru ADHD și anumite alimente, cum ar fi brânza sau carnea maturată. Poate cauza creșterea periculoasă a tensiunii arteriale.

Consultă-te cu medicul tău înainte de a utiliza acest medicament off-label pentru RSD.

În afară de medicamente, Arnold notează că psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală și terapia prin vorbire, poate ajuta și la sensibilitatea la respingere. Această formă de terapie te-ar putea ajuta să dobândești perspective și conștientizare asupra răspunsurilor tale emoționale.

Te poate ajuta să construiești obiceiuri bune, cum ar fi să asculți cealaltă persoană, să ceri clarificări sau să aștepți și să-ți iei timp să gândești un răspuns, în loc să ai o izbucnire emoțională intensă. Ar putea, de asemenea, să-ți îmbunătățească controlul impulsurilor.

În timp, psihoterapia te poate ajuta să construiești instrumente sau strategii de coping pentru a-ți controla emoțiile și a le menține sub control în diverse situații sociale.

Ce este dragostea neîmpărtășită?

Dragostea neîmpărtășită nu este doar un subiect pentru cărți și filme – este o realitate pe care mulți oameni o experimentează. Când dezvolți sentimente romantice pentru o altă persoană care nu le simte la fel, aceasta este dragostea neîmpărtășită. Indiferent dacă aștepți ca persoana de care îți place să facă o mișcare sau i-ai spus cum te simți și ai fost respins, acest tip de dragoste rămâne unilaterală. Dacă cealaltă persoană nu are sentimente romantice similare cu ale tale, există modalități de a merge mai departe. În același timp, dacă cineva îți exprimă dragoste pe care nu o poți returna, există modalități de a aborda acest lucru.

Semnele dragostei neîmpărtășite

Dragostea neîmpărtășită poate distorsiona ideile tale despre persoana de care ești îndrăgostit. Poți fi atât de prins în gândurile tale romantice pentru această persoană încât este greu să observi că ea nu simte la fel. Semnele dragostei neîmpărtășite includ:

• Emoții nereciprocate
• O viziune nerealistă asupra persoanei de care ești îndrăgostit
• Contact unilateral prin apeluri telefonice, mesaje și rețele sociale
• Dorința pentru atingerea persoanei de care ești îndrăgostit

Ce trebuie să știi despre dragostea unilaterală

Există cinci tipuri de dragoste neîmpărtășită:

1. O pasiune pentru cineva indisponibil
2. O fixare pe cineva apropiat
3. Urmărirea unui obiect al dragostei
4. Dorința pentru o dragoste din trecut
5. O relație de dragoste inegală

Un studiu asupra celor cinci tipuri de dragoste neîmpărtășită a constatat că toate aceste relații sunt mai puțin intense emoțional decât dragostea reciprocă „reală”. Acesta ar putea fi motivul pentru care dragostea neîmpărtășită este de patru ori mai frecventă decât dragostea împărtășită de două persoane.

Dragostea neîmpărtășită este mai puțin intensă în ceea ce privește pasiunea, sacrificiul, dependența, angajamentul și dragostea practică decât dragostea egală. De asemenea, poate provoca mai puține frământări interioare decât dragostea reciprocă. Pentru unii oameni, acest lucru poate părea mai ușor.

Cauzele dragostei neîmpărtășite

Dragostea unilaterală poate începe în moduri similare cu dragostea egală, dar o persoană nu are sentimente reciproce de atracție sau grijă. Cauzele dragostei neîmpărtășite includ:

• Sentimente romantice pentru un prieten. Prieteniile puternice care durează ani de zile sunt ocazii ideale pentru sentimente intime. Unii oameni cred că o prietenie bună este o fundație pentru relațiile romantice. Poți începe să-ți vezi prietenul ca mai mult decât un prieten în timp.
• Proximitatea față de o persoană. Fie la serviciu, la școală sau într-un alt loc pe care îl frecventezi regulat, poți dezvolta sentimente pentru cineva pe măsură ce ajungi să-l cunoști mai bine.
• Interese amoroase datorate hobby-urilor comune. Dacă găsești pe cineva căruia îi plac aceleași lucruri ca și tine, s-ar putea să-l vezi ca partenerul romantic perfect.
• Semnale mixte între prieteni. Dacă prietenia ta constă în glume flirtante sau afecțiune fizică, poți începe să-ți vezi prietenul ca un interes romantic. Semnalele mixte nu te vor face să te îndrăgostești de cineva, dar dacă deja îl găsești atractiv, te pot face mai predispus să-l privești romantic. Mai ales dacă se comportă de parcă sentimentul ar fi reciproc.
• Un nivel dezechilibrat de atracție. Dacă există o diferență percepută de atracție, persoana considerată mai atractivă poate să nu se simtă intimă cu o persoană pe care o consideră mai puțin atractivă.
• Stil de atașament nesigur. Conform teoriei atașamentului în psihologie, poți dezvolta unul dintre cele trei stiluri de atașament: sigur, anxios sau evitant. Un studiu a examinat modul în care adulții cu diferite stiluri de atașament gestionează situațiile sociale zilnice. A constatat că persoanele anxioase și evitante se simțeau mai puțin îngrijite de ceilalți și mai puțin apropiate de oamenii cu care erau decât participanții siguri. Dacă ai dificultăți în a avea relații sănătoase, s-ar putea să fii atras de dragostea neîmpărtășită.

Efectele dragostei neîmpărtășite

Dragostea unilaterală poate provoca atât sentimente pozitive, cât și negative, inclusiv:

• Entuziasm
• Pasiune
• Infatuare
• Stimă de sine scăzută
• Depresie
• Anxietate

În general, această formă de dragoste nu este împlinitoare sau sănătoasă emoțional, așa că este important să-ți protejezi sănătatea mentală în timp ce treci prin ea.

De ce doare atât de mult dragostea neîmpărtășită?

Dragostea neîmpărtășită este o apariție comună, dar asta nu face ca durerea să fie mai puțin reală. Studiile au arătat că creierul tău reacționează la respingere în același mod în care reacționează la durerea fizică.

Dacă experimentezi respingerea dragostei nereciprocate, să știi că nu ești singur. Nu te teme să ceri ajutor de la o persoană de încredere dacă ai dificultăți în a trece peste dragostea neîmpărtășită.

Cum să treci peste dragostea neîmpărtășită

Este posibil să treci peste dragostea neîmpărtășită.

Dacă persoana de care ești îndrăgostit a fost deja un prieten și ți-a respins sentimentele, iată câteva modalități de a încerca să menții prietenia:

• Dă-i timp. Oferă-ți ție și ei spațiu pentru a trece peste declarația ta de dragoste. Începe să discuți casual din nou odată ce ești gata.
• Reasigură-ți prietenul. Lasă-l să știe că poți accepta sentimentele lor și că încă vrei să menții prietenia. După conversația inițială, încearcă să nu te concentrezi pe respingere.
• Revin-o la rutina obișnuită. S-ar putea să încerci automat să eviți persoana. Dar prietenia voastră are o șansă mai bună de a supraviețui dacă continuați să vorbiți și să vă vedeți așa cum făceați înainte de declarație.
• Păstrează prietenia. Redu flirtul sau glumele sexuale care ar fi putut face parte din relația voastră anterior. Acest lucru vă va ajuta pe amândoi să nu vă simțiți confuzi sau incomod.
• Când ești pregătit, vorbește despre noi relații. Împărtășirea detaliilor despre un nou interes amoros poate ușura orice sentimente de awkward rămase despre dragostea neîmpărtășită.

Dacă ai dificultăți în a depăși respingerea, poate fi necesar să te retragi din prietenie. S-ar putea să te ajute să petreci timp cu ei doar în grupuri. Este în regulă să ai nevoie de spațiu și timp pentru a te vindeca după respingere. Prietenul tău ar putea avea, de asemenea, nevoie de spațiu. Dacă sunt distanți după ce ți-ai împărtășit sentimentele, s-ar putea să se simtă vinovați sau triști și să nu vrea să te rănească și mai mult.

Dacă nu ești în termeni buni, sau nu mia potți păstra legătura cu persoana de care ești îndrăgostit, poți totuși să treci peste dragostea neîmpărtășită. Încearcă aceste strategii:

• Stai ocupat. Dincolo de activitățile de la serviciu sau școală, revino la hobby-urile tale sau fă-ți planuri cu prietenii și familia.
• Investește în tine. Încearcă ceva nou, fie că este un curs pentru a-ți avansa cariera sau o activitate fizică pentru a reduce stresul.
• Folosește umorul ca mecanism de coping. Un studiu a examinat cum umorul poate ajuta la schimbarea perspectivei tale după ce ai fost respins de dragostea nereciprocă.
• Gândește-te la tiparele tale de relație. Înainte de a deschide o altă aplicație de dating, gândește-te la calitățile pe care le cauți la un partener. Notează ce vrei să vezi schimbat față de relațiile anterioare. Poți chiar să contactezi un terapeut pentru a discuta provocările din trecut.
• Încearcă să cunoști oameni noi. Când te simți pregătit, găsirea unor oameni noi cu care să vorbești sau să te întâlnești ar putea să te ajute să te vindeci de respingere.
• Amintește-ți că este în regulă să jelești această pierdere. Dă-ți timp să treci prin și să procesezi sentimentele tale.

Cum să respingi pe cineva

Dacă altcineva este îndrăgostit de tine, dar tu nu simți la fel, te poți simți într-o situație incomodă, dar există modalități de a explica cu blândețe cum te simți față de cealaltă persoană. Încearcă aceste strategii:

• Nu evita cealaltă persoană. Fără un răspuns, persoana ar putea continua să încerce să te contacteze.
• Discută față în față. Un mesaj text sau un apel telefonic s-ar putea să nu fie suficient pentru a-ți exprima punctul de vedere. Dacă îți este frică să te întâlnești în persoană, adu un suport sau întâlnește-te într-un loc public.
• Fii compasional și onest. Împărtășește cum te simți. Dacă ești prieten cu persoana, puteți discuta dacă vreți să mențineți prietenia sau nu.
• Fii clar cu sentimentele tale și nu da speranțe false. Respingerea doare, dar nu vrei să ocolești să le spui că nu ești îndrăgostit de ei. Doar întârzie procesul de vindecare.
• Nu te scuza. Nu ești obligat să te îndrăgostești de cineva care se îndrăgostește de tine. Dacă sentimentul nu este reciproc, nu este menit să fie.
• Obține suport extern când este necesar. Un terapeut te poate ajuta să gestionezi emoțiile de respingere a celeilalte persoane. Dacă comportamentul lor te face să te simți nesigur sau te pune în pericol imediat, sună la 112.

Similarități între Disforia de Sensibilitate la Respingere și Trauma de Respingere și Abandon din Copilărie

Ambele disforia de sensibilitate la respingere (RSD) și trauma de respingere și abandon din copilărie pot avea efecte profunde asupra comportamentului și emoțiilor unei persoane, mai ales în relațiile interpersonale. Iată o perspectivă detaliată asupra acestor similarități:

1. Reacții Emoționale Intense

• RSD: Persoanele cu RSD experimentează reacții emoționale intense și disproporționate la respingere sau critică. Acestea includ sentimente de durere, furie, tristețe și confuzie.
• Trauma din Copilărie: Persoanele care au suferit respingere sau abandon în copilărie pot manifesta reacții emoționale intense similare atunci când percep respingerea sau abandonul în relațiile lor adulte. Aceste reacții sunt adesea rezultatul rănilor emoționale nerezolvate din trecut.

2. Frica de Respingere

• RSD: Persoanele cu RSD dezvoltă adesea o frică puternică de respingere, care le poate influența comportamentul și deciziile. Aceasta frică poate duce la evitarea situațiilor în care ar putea fi respinși.
• Trauma din Copilărie: Cei care au fost respinși sau abandonați în copilărie pot dezvolta o frică persistentă de respingere și abandon. Această frică poate determina comportamente de evitare sau de dependență excesivă de ceilalți.

3. Probleme de Stima de Sine

• RSD: Persoanele cu RSD au adesea stima de sine scăzută și se confruntă cu auto-critică severă, fiind extrem de sensibile la feedback-ul negativ.
• Trauma din Copilărie: Respingerea sau abandonul din copilărie poate afecta profund stima de sine, ducând la sentimente de inadecvare și auto-devalorizare la vârsta adultă. Aceste persoane pot avea dificultăți în a avea încredere în sine și în alții.

4. Dificultăți în Relații

• RSD: Persoanele cu RSD pot găsi dificil să mențină relații sănătoase din cauza reacțiilor lor emoționale exagerate la respingere percepută și dificultății în a gestiona aceste emoții.
• Trauma din Copilărie: Cei care au experimentat respingere sau abandon în copilărie pot avea dificultăți în relații din cauza fricii de a fi răniți din nou. Pot deveni fie foarte protectivi și retrași, fie excesiv de dependenți și nevoie de reasigurare constantă.

5. Reglarea Emoțiilor

• RSD: Persoanele cu RSD au adesea dificultăți în reglarea emoțiilor, găsind greu să se calmeze după un eveniment perceput ca respingător.
• Trauma din Copilărie: Cei care au suferit respingere sau abandon în copilărie pot avea probleme similare de reglare emoțională. Ei pot reacționa exagerat la situații percepute ca amenințătoare și pot avea dificultăți în a se recupera după aceste experiențe.

6. Origini în Experiențele Timpurii

• RSD: Deși RSD este adesea asociată cu ADHD și diferențele de structură a creierului, experiențele timpurii de respingere sau critică severă pot exacerba aceste tendințe.
• Trauma din Copilărie: Respingerea și abandonul din copilărie sunt, prin definiție, evenimente timpurii care pot marca profund dezvoltarea emoțională și psihologică a unui individ. Experiențele traumatice din copilărie pot modela răspunsurile emoționale și comportamentale pe termen lung.

Impactul Traumei Nerecunoscute asupra Relațiilor Adulte

Un individ care a fost respins sau abandonat de un părinte, cum ar fi tatăl, și nu recunoaște pe deplin această traumă, poate experimenta numeroase dificultăți în relațiile sale adulte:

• Comportament de Evitare: Poate evita relațiile intime pentru a se proteja de posibile răni și respingere.
• Atașament Insecur: Poate deveni excesiv de dependent de partener, căutând constant reasigurare și validare.
• Comportament de Auto-Sabotare: Poate submina inconștient relațiile de teamă că vor fi respinși sau abandonați din nou.
• Dificultăți de Încredere: Poate avea probleme în a avea încredere în partener, ducând la conflicte și tensiuni constante.
• Reactivitate Emoțională: Poate avea reacții emoționale intense la situații de conflict sau critică, exacerbând tensiunile în relații.

Abordări pentru Gestionarea Acestor Probleme

Recunoașterea și abordarea traumei din copilărie pot fi esențiale pentru a îmbunătăți relațiile și sănătatea emoțională generală:

• Terapie Psihologică: Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și terapia prin vorbire pot ajuta la identificarea și rezolvarea rănilor emoționale din copilărie. Terapia poate oferi strategii de coping pentru gestionarea fricilor de respingere și abandon.
• Terapie de Familie: Poate fi utilă pentru a explora și a înțelege dinamica familială și modul în care aceasta a contribuit la trauma respingerii și abandonului.
• Construirea Rezilienței: Tehnici de mindfulness, exerciții de gestionare a stresului și dezvoltarea stimei de sine pot ajuta la reglarea emoțiilor și îmbunătățirea relațiilor interpersonale.

Prin abordarea acestor probleme, persoanele afectate de RSD sau trauma de respingere și abandon din copilărie pot începe să construiască relații mai sănătoase și să-și îmbunătățească calitatea vieții.