De mai bine de un deceniu, scrierile filosofilor stoici cunosc o creștere constantă a popularității peste tot în lume. Însă, în primul an al pandemiei, interesul pentru „Scrisorile către Luciliu” ale filosofului roman Seneca au bătut toate recordurile și conform „The Times”, vânzările au crescut cu 747%.
Învățăturile lui Seneca despre cum se pot înfrunta cu calm și curajos anxietatea copleșitoare și durerea au atras foarte mulți cititori de pe tot globul. Scrisă parțial în perioada pandemiei, Mic dejun cu Seneca. Ghid stoic pentru arta de a trăi publicat de Editura Trei reprezintă o introducere în filosofia stoică și în opera lui Seneca, dar și o mărturisire.
Autorul cărții, filosoful David Fideler, dezvăluie cum l-au ajutat scrierile stoicului roman să depășească o întâmplare dificilă din viața sa. De atunci, David Fideler recunoaște că practică în mod constant exerciții filosofice inspirate din scrierile lui Seneca. Iată 7 exerciții filosofice stoice potrivite pentru cei care vor să trăiască „o viață bună, cu sens și liniștită, indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea largă”.
Concentrează-te pe dezvoltarea caracterului și nu pe lucrurile care nu se pot controla.
„Unele lucruri depind de noi, altele nu. Concentrează-te pe ceea ce ține de tine, de exemplu pe dezvoltarea unui caracter nobil, și nu pe lucrurile întâmplătoare sau pe Soarta imposibil de controlat”. Acest exercițiu spiritual desprins din filosofia stoică urmărește scăderea anxietății și cultivarea unei stări de echilibru prin conștientizarea dihotomiei controlului. Ținând cont că unele lucruri ies total din sfera posibilității controlului, o atitudine mai rațională și sănătoasă este cultivarea modului de reacție în fața întâmplărilor neprevăzute.
Realizează o analiză a fiecărei zile, la finalul ei.
Un comportament înțelept, echilibrat este rodul exercițiului zilnic. Progresul este gradual. „Stoicii romani erau încurajați să își revizuiască zilnic comportamentul, pentru a face progrese constante”, observă David Fideler în Mic dejun cu Seneca. Acest lucru se realizează simplu, prin reflectarea asupra propriilor acțiuni, la finalul fiecărei zile. „Ce am făcut bine? Ce am făcut prost? Ce aș putea îmbunătăți? Ce am lăsat neterminat?”. Răspunsurile la aceste patru întrebări pot ghida eficient progresul zilnic și sunt un bun exercițiu de autoevaluare.
Trăiește în prezent.
O sursă importantă de anxietate o constituie pentru majoritatea persoanelor grijile legate de viitor. Exercițiul stoic pentru eliminarea acestei stări negative este concentrarea asupra prezentului. Înțelepciunea stoică ne îndeamnă să planificăm rațional viitorul, dar să ne amintim că tot ce avem este timpul prezent. Acum putem lucra pentru un viitor mai bun. „Dacă simți că te cuprinde anxietatea, conștientizează acest lucru și îndreaptă-ți atenția spre momentul prezent. Ține minte că vei aborda evenimentele viitoare cu aceeași raționalitate pe care o ai astăzi”, spune David Fideler.
Practică recunoștința.
„Trebuie să facem toate eforturile să ne umplem de recunoștință”, spunea Seneca în „Scrisori către Luciliu”. Considerată de filosofii stoici o emoție și totodată o virtute, recunoștința este cea mai scurtă cale spre fericire și o metodă eficientă de depășire a suferinței. Urmând exemplul stoic, filosoful David Fideler își îndeamnă cititorii să se gândească zilnic că tot ceea ce au este un dar al universului, că viața însăși este un dar. Cicero spunea că „recunoștința este mama tuturor celorlalte virtuți”, iar Seneca realiza o corelație între recunoștință și iubire, temelia unei vieți cu adevărat fericite.
Anticiparea vitregiilor sorții.
Un exercițiu stoic pe care autorul cărții Mic dejun cu Seneca mărturisește că îl practică frecvent este să anticipeze „vitregiile sorții”, adică să se gândească la cea mai „neagră” variantă a unei situații, să o contemple în mintea sa, apoi să se detașeze de aceste gânduri. Scopul exercițiului este de a reduce impactul nenorocirilor în momentul producerii lor.
„Dacă vrei ca un om să nu tremure în luptă, pregătește-l mai înainte de ea”, spune Seneca. Praemeditatio malorum, „prevenirea răului”, este o pregătire pentru întâmplările nedorite ale vieții astfel încât acestea să fie depășite cu bine. David Fideler observă că exercițiul stoic al contemplării nenorocirilor posibile seamănă cu tehnica modernă a terapiei prin expunere, care ajută oamenii să își înfrunte și să își depășească temerile.
Vederea de sus.
Un alt exercițiu stoic cu rol de reducere a anxietății, ideal pentru momentele când ne simțim copleșiți este să ne imaginăm că suntem în afara Pământului. Văzute de la scară cosmică, multe dintre probleme zilnice devin mici. De asemenea, filosofii stoici îndeamnă oamenii să își amintească permanent că totul este în schimbare. Momentele dureroase, neplăcute nu sunt eterne, ca, de altfel, nici cele fericite.
Transformă restriștile în ceva pozitiv.
„Nenorocirea este șansa virtuții”, credea Seneca și își îndemna contemporanii să transforme obstacolele în oportunități, să găsească binele în orice situație. Astfel, „nu contează cu ce te confrunți, ci cum te confrunți”. Filosoful stoic considera că universul este ca un părinte care își iubește copiii cu severitate așa încât dificultățile vieții au un rol educativ, acela de a testa caracterul, de a-l căli și de a-i oferi laurii victoriei celui care-i merită, pentru că aceasta „nu poate fi obținută fără sudoarea frunții”.
