„Fac totul ca la carte și tot nu slăbesc. Ce e în neregulă cu mine?”
Această întrebare, rostită rar cu voce tare, dar trăită intens de multe femei aflate în perioada de mijloc a vieții, poartă cu ea o încărcătură profundă de frustrare, rușine și autoînvinovățire. Dieta este echilibrată. Exercițiile sunt regulate. Caloriile sunt atent monitorizate. Și totuși, greutatea rămâne aceeași. Sau, mai rău, crește.
Dacă ai trecut prin acest ciclu, știi cât de demoralizant poate fi. Dar există o realitate esențială, adesea ignorată de majoritatea sfaturilor despre slăbit: problema nu este lipsa voinței, ci lipsa unei senzații de siguranță la nivel fiziologic.
Corpul nu este defect. Este adaptativ.
Când sistemul nervos percepe stresul ca fiind cronic — un mod de funcționare de supraviețuire constantă, adesea invizibilă — el activează mecanisme de protecție. Iar acumularea de greutate devine una dintre cele mai eficiente metode prin care corpul încearcă să se protejeze.
Cortizolul, principalul hormon de stres, joacă un rol esențial în acest proces. Când corpul simte o amenințare, cortizolul mobilizează resursele energetice. Însă dacă senzația de amenințare devine permanentă — fie că vorbim despre stres emoțional, presiuni profesionale sau epuizarea legată de grijile pentru ceilalți — cortizolul rămâne ridicat. Iar în timp, acest dezechilibru hormonal afectează aproape toate procesele legate de reglarea greutății:
- metabolismul încetinește
- crește stocarea grăsimii, mai ales în zona abdominală
- senzațiile de foame și sațietate devin confuze
- inflamația internă crește
- somnul devine fragmentat
- sensibilitatea la insulină scade
Privit din exterior, pare că organismul se împotrivește. În realitate, el funcționează exact așa cum a fost conceput — pentru supraviețuire.
Menopauza și sensibilitatea crescută la stres
Menopauza adaugă o provocare suplimentară. Pe măsură ce nivelurile de estrogen și progesteron scad, capacitatea organismului de a gestiona stresul se diminuează. Estrogenul, de exemplu, ajută la reglarea cortizolului. Când estrogenul se retrage, sistemul nervos devine mai vulnerabil la stimuli de stres, iar reacția de supraviețuire se declanșează mai ușor.
Femeile aflate la mijlocul vieții observă adesea că somnul devine superficial, grăsimea abdominală apare peste noapte, anxietatea devine mai ușor de declanșat, iar reziliența emoțională scade. Strategiile care înainte funcționau — cum ar fi reducerea carbohidraților sau intensificarea exercițiilor — pot avea acum efectul invers, accentuând starea de stres intern.
Aceasta nu este un eșec personal. Este biologie.
Nu e nevoie de mai multă disciplină, ci de mai multă siguranță
Majoritatea programelor de slăbit accentuează efortul: diete mai stricte, exerciții mai intense, control mai sever. Dar pentru femeile care trăiesc într-un mod de supraviețuire cronică — mai ales în timpul tranzițiilor hormonale — aceste abordări pot agrava stresul intern și pot bloca metabolismul.
Adevărul este că nu e vorba de disciplină lipsă, ci de o lipsă de reglare a sistemului nervos.
Corpul are nevoie să se simtă în siguranță pentru a elibera ceea ce ține strâns. Sigur că poate renunța la energia stocată. Sigur că poate avea încredere în somn. Sigur că poate recalibra semnalele naturale de foame și sațietate. Sigur că nu mai trebuie să stea în gardă tot timpul.
Atunci când revine starea de siguranță, fiziologia începe să colaboreze.
Semnale mici care schimbă sistemul
Vestea bună este că nu ai nevoie de ore întregi de meditație sau de schimbări drastice de stil de viață pentru a-ți reseta sistemul nervos. Semnalele mici, transmise constant, pot începe procesul de reglare. Iată câteva exemple simple:
- Împământare înainte de mese: respiră adânc de trei ori, simte podeaua sub tălpi și trimite-ți mental mesajul: „Este sigur să mă hrănesc.”
- Pauză în mijlocul zilei: setează un memento la amiază pentru o pauză de un minut. Pune mâna pe piept, expiră lent și spune-ți: „Aici și acum, sunt în siguranță.”
- Ritualuri de seară: cu 30 de minute înainte de culcare, redu lumina și alege activități liniștite — ceai cald, întinderi blânde, muzică relaxantă. Spune-ți: „Nu trebuie să duc totul singură în noaptea asta.”
- Autocontact liniștitor: îmbrățișează-te, leagănă-te ușor. Acest gest activează nervul vag și transmite un semnal de calm întregului organism.
- Mișcare blândă: înlocuiește competiția cu conectarea. Plimbări lente, yoga sau timp în natură pot sprijini metabolismul mai eficient decât antrenamentele intense, în contexte de stres cronic.
Slăbitul, repus în dialog cu sistemul nervos
Pentru multe femei, mai ales în perioada menopauzei, ideea de a „mânca mai puțin și a face mai mult sport” sună ca o ironie amară. Nu pentru că nu au încercat, ci pentru că nimeni nu le-a spus că problema nu este voința, ci relația cu propriul sistem nervos.
Adevărata întrebare nu este „De ce nu pot să slăbesc?”, ci „Cum pot ajuta corpul meu să se simtă suficient de în siguranță încât să renunțe?”
Mai puțină forțare.
Mai multă grijă.
Mai puțin control.
Mai multă conectare.
Când ne ascultăm corpul, în loc să-l corectăm, descoperim că el nu ne sabotează, ci ne protejează.
Referinte
Text adaptat și tradus din articolul semnat de Alona Pulde, M.D., expert în nutriție, stil de viață și medicină bazată pe conexiune. Autoare a șase cărți, inclusiv un bestseller New York Times, cu o preocupare specială pentru sănătatea femeilor.
