Un studiu recent, publicat în International Journal of Psychology, a evidențiat o legătură între două comportamente emergente legate de media: doomscrolling și cultul celebrităților.
Cercetătorii au descoperit că studenții universitari din Statele Unite și Iran, care practică des doomscrolling – tendința de a naviga obsesiv printre știrile negative de pe rețelele sociale – au mai multe șanse de a manifesta un nivel ridicat de adorare a celebrităților.
Această asociere sugerează că cele două comportamente pot coexista ca forme de dependență comportamentală legate de media. De asemenea, atât doomscrolling-ul, cât și cultul celebrităților au fost asociate cu efecte psihologice negative, inclusiv o anxietate accentuată față de viitor și o scădere a stării de bine.
Cercetarea
Într-o lume în care rețelele sociale joacă un rol important, aceste comportamente pot căpăta caracteristici adictive, atrăgând atenția cercetătorilor. Doomscrolling-ul este legat de anxietate, depresie și scăderea satisfacției vieții, în timp ce cultul celebrităților este asociat cu aceleași probleme psihologice.
Pentru a explora legătura dintre aceste două comportamente, cercetătorii au studiat studenți universitari din SUA și Iran, folosind un eșantion de 185 de studenți de la University of Central Missouri și 627 de studenți de la University of Guilan. Participanții au completat un sondaj online cu întrebări despre doomscrolling, cultul celebrităților, depresie, anxietate față de viitor și starea generală de bine psihologică.
Metodologie și Instrumente
Pentru a evalua doomscrolling-ul, s-a utilizat Social Media Doomscrolling Scale, care include întrebări precum „Am dorința de a viziona tot mai mult conținut negativ pe rețelele sociale”. De asemenea, pentru cultul celebrităților, s-a folosit Celebrity Attitude Scale, care evaluează nivelul de implicare și fascinația pentru celebrități.
Rezultate
Atât în rândul participanților americani, cât și al celor iranieni, s-a observat o corelație pozitivă între doomscrolling și cultul celebrităților, ceea ce sugerează că cei care urmăresc frecvent conținut negativ sunt mai predispuși să manifeste o fascinație exagerată pentru celebrități.
Mai mult, ambele comportamente sunt corelate cu consecințe negative asupra sănătății mintale: în eșantionul iranian, doomscrolling-ul a fost asociat cu o stare de bine psihologică mai scăzută și niveluri mai ridicate de depresie și anxietate, iar în cel american, cu anxietate față de viitor și starea de bine psihologică redusă.
Cultul celebrităților a avut efecte psihologice similare în ambele grupuri. De exemplu, în eșantionul iranian, a fost asociat cu depresie și anxietate, iar în cel american, cu anxietate față de viitor și scăderea stării de bine psihologice.
Concluzii și Limite
Concluziile acestui studiu sugerează că doomscrolling-ul și cultul celebrităților pot împărtăși mecanisme psihologice comune, influențând sănătatea mintală a celor implicați. Totuși, studiul a avut și limitări, cum ar fi dezechilibrele de gen și vârstă între eșantioane și natura sa transversală, care limitează demonstrarea cauzalității.
Autorii sugerează că viitoarele cercetări ar trebui să utilizeze eșantioane mai mari și mai diverse, dar și studii longitudinale pentru a examina mai în detaliu aceste comportamente și efectele lor pe termen lung.
