Ghidurile internaționale recomandă limitarea consumului de cafea în timpul sarcinii, deoarece cofeina – un stimulant – a fost asociată cu dezvoltarea creierului bebelușului. Unele studii sugerează că un consum crescut de cafea în sarcină poate fi legat de dificultăți neurodezvoltamentale ale copilului, inclusiv trăsături asociate cu tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), cum ar fi dificultăți de limbaj, motorii, de atenție, hiperactivitate și comportament impulsiv.
Dar este cafeaua cauza?
Cercetări recentă au avut ca scop clarificarea recomandărilor uneori confuze privind consumul de cafea în sarcină. Un grup de cercetători au studiat zeci de mii de femei gravide de-a lungul a două decenii și au descoperit că, atunci când au fost luați în considerare alți factori precum genele și veniturile, nu a existat o legătură directă între consumul de cafea în sarcină și dificultățile neurodezvoltamentale ale copiilor. Aceasta înseamnă că este sigur să continuați să vă bucurați de cafeaua zilnică, în limitele recomandate.
Ce au încercat să afle
Studiile anterioare au identificat o legătură între consumul de cafea și dificultățile neurodezvoltamentale ale copiilor, dar nu au reușit să stabilească cofeina ca fiind cauza directă. De exemplu, schimbările biologice din timpul sarcinii reduc metabolismul cofeinei, făcând ca moleculele de cofeină și metaboliții să rămână mai mult timp în organism. De asemenea, s-a arătat că cofeina poate traversa placenta, afectând dezvoltarea fetală.
Este însă dificil să se stabilească dacă cafeaua cauzează direct schimbări în creierul fătului. Femeile însărcinate care beau cafea pot avea stiluri de viață diferite față de cele care nu consumă, iar acești factori variabili – nu cafeaua – ar putea influența dezvoltarea neurocognitivă.
Ce au făcut cercetătorii
Știm că genele influențează câte cești de cafea consumă o persoană zilnic. Studiul a folosit genetica pentru a compara dezvoltarea copiilor a căror mame aveau gene asociate cu un consum ridicat de cafea cu cei ale căror mame nu aveau aceste gene.
Studiul a analizat mii de familii din cohorta norvegiană Mother, Father and Child. Părinții au raportat consumul de cafea înainte și în timpul sarcinii, iar mamele au completat chestionare despre trăsăturile neurodezvoltamentale ale copiilor între 6 luni și 8 ani. Cercetătorii au prelevat și probe genetice pentru a izola comportamentul de consum de cafea.
Ce au descoperit
Rezultatele nu au indicat o legătură cauzală puternică între creșterea consumului matern de cafea și dificultățile neurodezvoltamentale ale copiilor. Diferențele față de studiile anterioare se pot explica prin faptul că am separat efectele cafelei de alte variabile și de predispoziția genetică.
Studiul are limitări totuși, întrucât cercetătorii au putut exclude doar efectele puternice ale cafelei, dar efecte minore ar putea exista. În plus, consumul de cafea ar putea avea alte efecte asupra mamei sau copilului.
Anterior, s-a demonstrat că acest consum nu are efecte puternice asupra greutății la naștere, duratei gestației, riscului de avort spontan sau naștere prematură. Alte efecte, precum sănătatea mintală sau riscul de boli de inimă, ar trebui investigate.
Concluzie
Studiul susține ghidurile clinice actuale, care indică faptul că un consum moderat de cafea în timpul sarcinii este sigur pentru mamă și copil. Pentru majoritatea, menținerea unui consum sub 200 mg de cofeină pe zi – echivalentul unui espresso sau a două cafele instant – ar trebui să fie sigură.
