De ani de zile, narativul despre utilizarea tehnologiei digitale de către adolescenți a fost predominant unul de alarmă. Timpul petrecut derulând conținut pe TikTok sau jucând jocuri video este considerat pe scară largă drept principalul motor al crizei actuale de sănătate mintală din rândul tinerilor, alimentând rate crescânde de anxietate și depresie. Însă un studiu recent realizat la Universitatea din Manchester sugerează că această poveste simplă de cauză și efect nu este susținută de dovezi științifice solide.
După ce au urmărit mai mult de 25.000 de tineri din zona Greater Manchester pe parcursul a trei ani școlari consecutivi, cercetătorii au descoperit dovezi minime că timpul auto-raportat petrecut pe rețelele sociale sau frecvența jocurilor video cauzează probleme de sănătate mintală în perioada adolescenței timpurii și mijlocii. În schimb, relația dintre utilizarea tehnologiei digitale și bunăstarea adolescenților este mult mai nuanțată decât o simplă relație de cauză și efect.
Metodologia cercetării: o abordare longitudinală
Spre deosebire de multe studii anterioare care au analizat doar instantanee singulare în timp, această cercetare a utilizat o abordare longitudinală, observând aceiași tineri pe o perioadă extinsă. Acest lucru a fost realizat prin intermediul programului #BeeWell, care chestionează anual tinerii din regiunea Manchester. Participanții au fost urmăriți pe parcursul a trei valuri anuale consecutive, de la anul opt de școlarizare, când aveau între 12 și 13 ani, până la anul zece, când atingeau vârsta de 14-15 ani.
Un aspect crucial al analizei a fost separarea efectelor între persoane de efectele intra-persoană. Cu alte cuvinte, în loc să compare doar sănătatea mintală a utilizatorilor intensivi de rețele sociale sau jocuri video cu cea a utilizatorilor ocazionali, cercetătorii au analizat dacă sănătatea mintală a unui adolescent specific s-a deteriorat după ce a început să petreacă mai mult timp pe rețelele sociale sau jucând jocuri video decât obișnuia. Când această metodă riguroasă a fost aplicată, presupusa legătură între utilizarea tehnologiei digitale și simptomele de internalizare ulterioare, cum ar fi îngrijorarea și starea depresivă, a dispărut în mare parte. Atât pentru băieți, cât și pentru fete, o creștere a timpului petrecut pe rețelele sociale sau a frecvenței jocurilor video nu a prezis o creștere ulterioară a simptomelor.
Cum contează modul de utilizare a rețelelor sociale
O teorie răspândită susține că modul în care folosim rețelele sociale contează mai mult decât timpul petrecut pe acestea. Unii experți argumentează că utilizarea activă, precum postarea de fotografii și conversațiile, este mai benefică decât utilizarea pasivă, cum ar fi derularea neîncetată a conținutului. Totuși, analizele de sensibilitate efectuate în cadrul acestui studiu au constatat că, chiar și atunci când au fost distinse aceste două tipuri de comportament online, rezultatele au rămas aceleași. Nici utilizarea activă, nici cea pasivă a rețelelor sociale nu s-au dovedit a fi factori semnificativi care să determine probleme ulterioare de sănătate mintală în eșantionul analizat.
Diferențe de gen în utilizarea tehnologiei digitale
Deși studiul nu a găsit dovezi că utilizarea tehnologiei digitale cauzează probleme ulterioare de sănătate mintală, au fost identificate diferențe interesante în modul în care băieții și fetele își navighează viața digitală de-a lungul timpului. Fetele care au petrecut mai mult timp jucând jocuri video într-un an au avut tendința de a petrece mai puțin timp pe rețelele sociale în anul următor. Acest lucru sugerează că pentru fete, jocurile video și rețelele sociale ar putea concura pentru același timp liber limitat.
Pe de altă parte, băieții care au raportat niveluri mai ridicate de simptome de internalizare, precum starea depresivă, într-un an au continuat să reducă frecvența jocurilor video în anul următor. Acest model sugerează că băieții pot pierde interesul pentru hobby-urile de care se bucurau anterior atunci când sănătatea lor mintală se deteriorează, un fenomen cunoscut în psihologie sub numele de anhedonie, adică incapacitatea de a simți plăcere în activități care anterior aduceau satisfacție.
Decalajul dintre titlurile alarmiste și cercetare
Dacă dovezile sunt atât de slabe, de ce îngrijorarea este atât de puternică în spațiul public? O parte a problemei constă în dependența de corelații simple. Când se constată că adolescenții anxioși sau deprimați folosesc mai mult rețelele sociale, este ușor să se presupună că rețelele sociale au cauzat dificultățile lor. Însă este la fel de probabil ca problemele de sănătate mintală să fi apărut mai întâi sau că un al treilea factor, precum stresul școlar sau dificultățile familiale, determină ambele fenomene. Prin utilizarea unui eșantion mare și divers și prin controlarea factorilor precum mediul socio-economic și nevoile educaționale speciale, acest studiu oferă o imagine mai clară a impactului real, sau a lipsei acestuia, al utilizării tehnologiei digitale de către adolescenți.
Limitările și implicațiile cercetării
Aceste descoperiri nu înseamnă că lumea digitală este lipsită de riscuri. Studiul a examinat tendințe de la un an la altul, astfel încât nu exclude posibilitatea unor efecte negative pe termen scurt ale rețelelor sociale sau jocurilor video, de exemplu imediat după utilizare. Mai mult, probleme precum hărțuirea cibernetică, perturbarea somnului sau expunerea la conținut dăunător rămân motive serioase de îngrijorare și necesită atenție continuă din partea părinților, educatorilor și autorităților.
Cu toate acestea, concluziile sugerează că limitarea orelor petrecute pe console și aplicații sau măsuri precum interzicerea rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani este puțin probabil să aibă un efect asupra sănătății mintale a adolescenților pe termen lung. Factorii de decizie politică ar trebui să ia notă de aceste rezultate. Mai rău, astfel de interdicții generale pot ascunde factorii de risc reali, oferind o soluție simplă la o problemă complexă.
Perspective pentru viitor
În loc să ne concentrăm exclusiv pe timpul de ecran, este important să analizăm contextul mai larg al vieții unui tânăr, inclusiv factorii care pot conduce atât la creșterea utilizării tehnologiei digitale, cât și la simptome de internalizare. Dacă un adolescent se confruntă cu dificultăți, utilizarea tehnologiei este rareori singurul vinovat. Factori precum relațiile familiale, presiunea academică, experiențele de bullying offline, sărăcia, lipsa de sprijin social sau traumele pot juca roluri mult mai semnificative în dezvoltarea problemelor de sănătate mintală.
Renunțând la narativul predominant al prejudiciului digital, ne putem concentra pe factorii reali și complecși care determină bunăstarea adolescenților. Aceasta înseamnă să investim în servicii de sănătate mintală accesibile, să creăm medii școlare suportive, să promovăm relații familiale sănătoase și să abordăm inegalitățile socio-economice care afectează tinerii. Tehnologia digitală face parte din viața modernă, iar adolescenții de astăzi sunt nativi digitali care folosesc aceste instrumente pentru comunicare, educație, creativitate și divertisment.
Rolul adulților nu este neapărat să interzică sau să restricționeze drastic, ci să ghideze, să educe și să creeze un dialog deschis despre utilizarea sănătoasă a tehnologiei. Acest lucru include discuții despre recunoașterea semnelor de hărțuire online, importanța somnului adecvat, identificarea conținutului problematic și dezvoltarea unor deprinderi de gândire critică care îi ajută pe tineri să navigheze mediul digital cu discernământ.
Concluzie
Cercetarea condusă de Qiqi Cheng și Neil Humphrey de la Universitatea din Manchester aduce o contribuție esențială la înțelegerea relației dintre tehnologia digitală și sănătatea mintală a adolescenților. Studiul lor pe 25.000 de tineri demonstrează că narativul simplificat conform căruia rețelele sociale și jocurile video cauzează direct probleme de sănătate mintală nu este susținut de dovezi solide. În schimb, realitatea este mai nuanțată, implicând interacțiuni complexe între factori individuali, sociali, familiali și contextuali.
Aceste descoperiri ar trebui să informeze atât politicile publice, cât și practicile parentale și educaționale. În loc de măsuri punitive sau restrictive generale, ar fi mai eficient să ne concentrăm pe abordări holistice care să recunoască complexitatea vieții adolescenților și să ofere sprijin real acolo unde este necesar.
Resurse
Bibliografie
- Cheng, Q., & Humphrey, N. (2025). “Digital technology use and adolescent mental health: Evidence from the #BeeWell programme”. University of Manchester, School of Environment, Education and Development.
- Odgers, C. L., & Jensen, M. R. (2020). “Annual Research Review: Adolescent mental health in the digital age: Facts, fears, and future directions”. Journal of Child Psychology and Psychiatry, 61(3), 336-348.
- Orben, A., & Przybylski, A. K. (2019). “The association between adolescent well-being and digital technology use”. Nature Human Behaviour, 3(2), 173-182.
- Twenge, J. M., & Campbell, W. K. (2018). “Associations between screen time and lower psychological well-being among children and adolescents: Evidence from a population-based study”. Preventive Medicine Reports, 12, 271-283.
- Valkenburg, P. M., & Peter, J. (2013). “The differential susceptibility to media effects model”. Journal of Communication, 63(2), 221-243.
- Przybylski, A. K., & Weinstein, N. (2017). “A large-scale test of the Goldilocks hypothesis: Quantifying the relations between digital-screen use and the mental well-being of adolescents”. Psychological Science, 28(2), 204-215.
- #BeeWell Programme. (2023). “Annual youth wellbeing survey results”. Greater Manchester Combined Authority.
