Fel si fel de fobii – spaime exagerate, nejustificate de vreun pericol real, resimtite sub forma unei anxietati puternice si exteriorizate prin manifestari intense, de genul unor adevarate atacuri de panica – bantuie vietile a surprinzator de multi oameni.
Ceea ce definește fobia este teama irațională legată de o situație sau obiect. Teama este intensă și durabilă de exemplu teama de a călători cu avionul, teama de păianjeni, teama de sânge, teama de injecții etc., pentru a aminti doar unele dintre fobiile specifice.
Nu mergi cu liftul, cu metroul si nici nu cobori vreodata la subsolul blocului, in spatiile acelea stramte unde ti se pare ca te striveste tavanul?
O iei la fuga, tipand, cand dai cu ochii de vreun paianjen? Nu suporti sa vezi serpi nici macar la televizor?
Aproape toti oamenii din lume au probleme cu frica dintr-o anumita cauza.
Care sunt cele mai obisnuite temeri groaznice ale oamenilor (adulti), cele mai raspandite fobii in lumea occidentala?
Iata cateva dintre cele mai comune fobii, conform unei liste intocmite de publicatia Live Science.
Frica de dentist
La drept vorbind, prea putinor oameni le place sa aiba de-a face cu medicii si cu sistemul sanitar dar, de aici si pana la la atacuri de panica sau spaime de neinvins fata de doctori si si proceduri medicale, e cale lunga.
Frica de caini
O zoofobie destul de raspandita, teama de caini (cynofobia) se dezvolta, de obicei, ca urmare a faptului ca persoana a fost, la un moment dat, muscata de un caine sau a asistat la un atac de acest fel asupra altcuiva. Dar exista si oameni care se tem de caini pur si simplu pentru ca stiu ca acestia pot musca.
Frica de zbor
Multa lume se teme de zbor, de pierderea contactului linistitor cu pamantul. In vremurile contemporane, acesta frica se exprima, cel mai adesea, prin frica anxioasa de a calatori cu avionul (aviofobie).
Totusi, aviofobicii nu sunt toti la fel. Unii se tem cu adevarat de zbor, de desprinderea de pamant – de fapt, se tem de ideea prabusirii, de gandul de a muri intr-un accident de avion – desi, statistic vorbind, riscul de a muri intr-un accident de avion e foarte mic in comparatie cu riscul de a muri intr-un accident rutier.
Frica de tunet si fulger
Exista si oameni care se tem de ceata, de ploaie si de ninsoare; spectrul tulburarilor care implica o teama maladiva de vreme, de aspectele meteorologice, e destul de larg, dar teama de manifestarile violente ale naturii – tunete, fulgere – e de departe cea mai raspandita (si se numeste brontofobie sau keraunofobie).
In realitate, numerosi oameni (aproape trei sferturi dintre americani, de pilda) resimt o oarecare anxietate in timpul unei furtuni violente. Interesant e faptul ca multi se simt jenati de acesta teama si, adesea, ea ramane nemarturisita.
Frica de intuneric
Comuna la copii (care se tem de tot felul de creaturi sau intamplari infricosatoare, ce ar putea aparea odata cu bezna), teama de intuneric trece in randul fobiilor (nyctofobie) atunci cand persista si la varsta adulta (ceea ce se poate intampla daca a ramas netratata in copilarie) si cand anxietatea atinge niveluri extreme, intunericul producand teroare si adevarate atacuri de panica.
Frica de inaltime
Pana la urma, aceasta teama nu pare intrutotul nerationala – e destul de firesc sa ne fie teama atunci cand ne aflam la o mare inaltime si avem impresia ca bariera dintre noi si abis nu e foarte solida. De vreme ce o cadere de la inaltime se poate solda cu rani grave, invaliditate sau chiar moarte, incercam poate, in acest fel, sa ne ferim de pericol.
Frica de alti oameni
E uimitor cat de multi oameni intra in panica, transpira, au o senzatie de greata si ameteala (uneori chiar lesina!) atunci cand sunt pusi in fata situatiei de a vorbi in fata unei adunari. Cei mai multi dintre noi au emotii la ideea confruntarii cu un public; fobia, insa (sociofobie, in cazul acesta, sau anxietate sociala), se defineste prin prezenta unor manifestari cu adevarat intense si, in cazurile cele mai grave, prin repulsia fata de prezenta oricarei persoane, cu exceptia membrilor apropiati ai familiei.
Frica de spatii amenintatoare
Unii de tem de spatiile aglomerate, pline de lume (agorafobie), altii de spatiile foarte stramte, precum liftul sau camara (claustrofobie); oricum, in perceptia celor afectati, e vorba despre spatii din care ar fi greu sa iesi, sa scapi – de ce anume sa scapi, ce pericol pandeste, asta, de multe ori, nici macar fobicul respectiv nu stie.
Frica de paianjeni
Oamenii de stiinta vorbesc, in acest caz, despre o fobie dezvoltata ca mod de aparare, in cursul evolutiei. Printre paianjeni se intalnesc cele mai multe nevertebrate terestre veninoase, incomparabil mai multe decat printre insecte, de pilda, asa ca nu e de mirare ca oameni care n-au nici o problema cu gandaci sau alte goange se tem, totusi, de paianjeni (arahnofobie).
Frica de serpi
Si acesta fobie pare una „de supravietuire”, altfel nu s-ar explica de ce e atat de raspandita. Pe vremea cand au aparut primii oameni, Pamantul era deja plin de serpi (la ora actuala se cunosc aproape 3000 de specii) dintre care multi erau veninosi. Asadar, serpii puteau fi o amenintare serioasa, iar oamenii au invatat de timpuriu sa se fereasca de ei. Ar fi de inteles, astfel, de ce unii se sperie de serpi chiar daca ii vad doar intr-o poza ori la televizor; fobia de serpi o au multi oameni care nici n-au vazut vreodata un sarpe in realitate.
Claustrofobia
– frica de spatiile inchise;
– studiile bazate pe scanari prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) au aratat ca 5-10% dintre oameni sufera de claustrofobie.
– teama de situatiile in care evacuarea este dificila;
– aceasta poate include zone aglomerate, spatii deschise sau situatii de natura sa declanseze un atac de panica. Persoanele afectate vor incepe sa evite astfel de evenimente, uneori pana in punctul in care refuza sa-si mai paraseasca locuinta;
– aproximativ o treime din persoanele cu tulburari de panica dezvolta agorafobie.
Frica de injectii
Exista un spectru de fobii care implica sangele : Hemofobia (teama de sange) si tripanofobia (frica de a primi o injectie). Fobiile de acest gen sunt asociate cu lesinul.
Cancerofobie: frica de cancer
Pentru persoanele care au o anxietate exagerata fata de cancer, fiecare disconfort fizic devine un semn clar ca undeva in corp creste o tumora maligna. Pentru acestia, o durere de cap inseamna o tumoare pe creier. In cazurile extreme, terapia cognitiva poate ajuta.
Frica de apa
Există persoane care nu vor să se apropie sub nicio formă de apa. Acest fapt trădează o hidrofobie, adică o teamă exagerată de apă. Frica se poate manifesta în diferite grade, de la teama de a băga un picior în apă, până la panică creată numai în momentul când te gândești la a te apropia de apă. Originea acestei temeri este, de cele mai multe ori un traumatism provocat de un accident sau lipsa abilităților de a înota.
Alcoolicii au de zece ori mai multe sanse de a suferi de o fobie decat restul persoanelor. Pe acelasi principiu, persoanele cu fobii sunt de doua ori mai susceptibile la dependenta de alcool.
Ipohondrie
Ipohondria se inscrie si ea pe lista lunga de fobii.
Ipohondria este reprezentata de frica de a avea o boala grava, frica ce se bazeaza pe interpretarea gresita a simptomatologiei fizice sau a functiilor normale ale organismului.
Persoanele care sufera de ipohondrie sunt mereu speriate ca li se intampla ceva, ca sufera de boli grave, ca medicii nu le dau suficienta atentie, ca nu au fost verificati cu atentie si ca li se ascund informatii despre starea lor de sanatate.
O gama larga de fobii poate deriva din interpretarea eronata a simptomelor fizice nepatologice sau a functilor normale ale organismului (ex. borborisme, balonari, crampe, perceperea batailor cardiace, sudoratia).
O parte din simptomele ipohondriei sunt: teama sau anxietatea puternica; teama ca anumite simptome minore sau senzatii resimtite indica o boala grava; consulturi medicale repetate; schimbarea frecventa a medicilor; discutii permannte purtate cu prietenii sau membrii familiei in legatura cu problemele medicale suspectate; cercetari medicale obsesive; verificarea frecventa a problemelor medicale care exista: noduli, rani; verificarea semnelor vitale precum pulsul sau tensiunea arteriala; persoana afectata crede ca are o anumita boala dupa ce a citit sau a auzit de ea.
Localizarea, calitatea si durata simptomatologiei sunt adesea descrise in cel mai mic amanunt, dar simptomele nu se asociaza, in general, cu anormalitati ale functionarii somatice. Simptomele afecteaza negativ functionarea sociala si ocupationala sau determina o suferinta semnificativa.
Desensibilizarea este procesul prin care o persoana este supusa, treptat, situatiilor de care ii este frica pentru a se tratata de fobii. De-a lungul timpului, pe masura ce pacientul devine increzator, frica se diminueaza. Tratamentul presupune si terapia, specialistul incercand sa dezvolte noi modele de raspuns la situatiile care ar putea declansa emotiile asociate cu o fobie.
