Cât dormim contează, dar nu e întreaga poveste. Calitatea somnului, cât de repede adormim, trezirile nocturne, satisfacția față de somn și chiar folosirea de ajutoare pentru somn se combină într-un tablou mai complex decât „dormi 7–9 ore și ești bine”. Un demers amplu coordonat de o echipă de la Concordia University (Montreal) a analizat simultan șapte factori ai somnului și legăturile lor cu 118 măsuri de sănătate mintală, cogniție, obiceiuri și conectivitate cerebrală, în datele Human Connectome Project (770 de tineri adulți, 22–36 de ani). Rezultatul: cinci profiluri distincte de somn, fiecare cu „amprente” neuronale și psihologice specifice.
Ce au găsit cercetătorii – pe înțelesul tuturor
Echipa a combinat chestionare de somn, teste cognitive și imagistică funcțională pentru a vedea cum se leagă felul în care dormim de felul în care gândim, simțim și funcționăm. Nu s-a căutat „vinovatul unic”, ci tipare. Așa au apărut cinci profiluri:
- Somn per ansamblu slab + încărcare emoțională
Oamenii din acest grup raportau mai multe perturbări, satisfacție mai mică și latență mai mare la adormire, împreună cu simptome crescute de anxietate, depresie, stres, furie. La nivel de rețele cerebrale s-a observat conectivitate scăzută între circuite implicate în auto-reflecție (ex. temporo-parietal) și cele pentru atenție/sarcini (somatomotor, rețeaua dorsală de atenție) – posibil semn că „schimbarea vitezelor” între lumea interioară și stimuli externi e îngreunată, ceea ce favorizează ruminația. - „Reziliență a somnului” pe fond de vulnerabilitate psihică
Deși apar dificultăți de atenție și alte semne de sănătate mintală fragilă, somnul rămâne decent: nu se văd aceleași probleme de calitate sau durată. Interesant, creierul nu arată tiparele din profilul 1, sugerând că semnătura de conectivitate e legată de somn în sine, nu doar de simptomatologia psihică generală. - „Sprijin pentru somn” (sleep aids) + minusuri pe memorie și recunoaștere emoțională
De la medicamente prescrise până la suplimente sau ceaiuri „pentru somn”, utilizarea ajutoarelor s-a asociat cu performanțe mai slabe la memorie și recunoașterea emoțiilor, alături de conectivitate redusă în regiuni vizuale, de memorie și afective. Ideea nu e că „orice ajutor dăunează”, ci că nevoia frecventă de ele poate semnaliza un mecanism mai complex care merită evaluat și ajustat împreună cu medicul. - Somn scurt (<7 ore) + costuri cognitive și emoționale
Sub pragul recomandat apar reacții mai lente și acuratețe mai slabă la teste ce implică procesare emoțională, limbaj și abilități sociale. Pe imagistică apare conectivitate crescută între rețele – un semn întâlnit și în alte studii de privare de somn, interpretat ca „debt mode” al creierului. - Somn fragmentat (treziri nocturne) + limbaj/working memory afectate, anxietate și risc de consum
Perturbările frecvente de peste noapte merg mână în mână cu performanță mai slabă la memorie de lucru și limbaj, plus simptome de anxietate și consum problematic de substanțe.
Aceste rezultate au fost comunicate și în rezumate pentru publicul larg, subliniind că „somnul nu e one-size-fits-all” și că profilarea multidimensională poate ghida intervenții mai țintite, adaptate persoanei.
Ce înseamnă asta pentru tine (și ce NU înseamnă)
- Nu e un test de personalitate bătut în cuie. Nu toți participanții au încăput perfect într-un singur profil, iar autorii nu au stabilit cauzalitate, ci asocieri. Profilurile descriu tendințe într-un eșantion tânăr, preponderent alb, deci alte populații pot arăta nuanțe diferite.
- Somnul se leagă cu multe, în ambele sensuri. Starea ta emoțională îți poate tulbura somnul; la rândul lui, un somn prost îți poate tulbura emoțiile și atenția. De aceea, abordările eficiente privesc ansamblul – nu doar „numărul de ore”.
Cum îți folosești profilul ca să-ți fie mai bine (idei practice aliniate cu dovezile)
- Dacă te regăsești în profilul 1 (somn global slab + încărcare emoțională):
Prioritizează igiena somnului (program regulat, lumină dimineața, ecrane oprite cu 60–90 min înainte) și combină cu o intervenție pe ruminație: „fereastra de îngrijorare” (15–20 min zilnic) și tehnici de ancorare în prezent. Dacă simptomele anxio-depresive persistă, discută cu un specialist; somnul se îmbunătățește adesea când emoțiile primesc suport. - Profilul 2 („reziliență a somnului” deși psihicul suferă):
E o veste bună că dormi ok; folosește asta ca resursă. Concentrează-te pe managementul atenției (blocuri scurte de focus, pauze active) și pe psihoterapie orientată pe atenție/organizare, ca să reduci impactul simptomelor zilnice. - Profilul 3 (te bazezi pe „ajutoare”):
Re-evaluează motivul și frecvența folosirii lor cu medicul (doze, timing, interacțiuni). Integrează rutine care cresc presiunea naturală a somnului: activitate fizică dimineața/după-amiaza, limitarea cafelei după prânz, expunere la lumină naturală. Ținta: ajutoarele să fie ocoliș, nu autostradă. - Profilul 4 (<7 ore):
Calculează-ți „ora-țintă” de culcare pornind de la ora fixă de trezire. Protejează 30–60 de minute de pre-somn fără taskuri cognitive grele. Dacă nu poți extinde durata, optimizează consistența (aceeași oră zilnic), care ajută starea de veghe a doua zi. - Profilul 5 (treziri nocturne):
Verifică declanșatorii: alcoolul târziu, cofeina, temperatura camerei, sforăit/apnei. Dacă există suspiciune de tulburare de somn (sforăit puternic, pauze respiratorii, somnolență diurnă accentuată), mergi la medicul de specialitate. Fragmentarea susținută are costuri cognitive și emoționale reale.
De ce merită să privești somnul „la pachet” cu restul vieții
Somnul este un hub: se conectează cu emoțiile, atenția, relațiile, mișcarea, mâncarea, mediul în care trăim. Studiul confirmă că a trata somnul în fragmente (doar orele, doar aplicația, doar ceaiul) ratează imaginea mare. O strategie cu șanse mai mari pornește de la „profilul” tău: ce anume din felul în care dormi se leagă de cum te simți, gândești și trăiești ziua.
Când să ceri ajutor
Dacă somnul tău e neregulat sau insuficient de cel puțin trei luni, dacă te trezești obosit(ă) zi după zi sau dacă apar îngrijorare persistentă, iritabilitate, probleme de memorie/atenție, merită o discuție cu medicul sau cu un specialist în somn. Intervențiile țintite – inclusiv CBT-I (terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie) – au o bază solidă de dovezi.
Surse (selective)
- Perrault AA, Kebets V. și colab. (2025), PLOS Biology – Studiul original: Identification of five sleep-biopsychosocial profiles with specific neural signatures linking sleep variability with health, cognition, and lifestyle factors (date HCP, n=770; profiluri + conectivitate cerebrală).
- PLOS / EurekAlert! – Comunicat de presă și contextul științific.
- ScienceAlert, PsyPost, NeuroscienceNews – Sinteze pentru publicul larg, care trec în revistă cele 5 profiluri și implicațiile lor.
- News-Medical, UPI, Newsweek – Acoperire media suplimentară a rezultatelor și a ideii „sleep is not one-size-fits-all”.
Concluzie: nu există „un singur fel corect” de a dormi; există tiparul tău și felul în care se leagă de cine ești peste zi. Când îți recunoști profilul, nu mai repari somnul „la întâmplare”: îl reglezi acolo unde contează – la intersecția dintre corp, minte și obiceiurile tale.
