După o zi lungă și stresantă, tentația de a lua o gustare rapidă și satisfăcătoare, precum chipsuri sau o tabletă de ciocolată, poate fi greu de ignorat. Cercetările au arătat deja că aceste alimente ultraprocesate și hipercalorice joacă un rol esențial în dezvoltarea obezității, dar efectele lor pe termen lung asupra creierului nu erau pe deplin înțelese – până acum.
Un nou studiu realizat de profesorul Stephanie Kullmann, expert în neuroimagistică metabolică la Universitatea din Tübingen, a demonstrat că chiar și un consum pe termen scurt al alimentelor ultraprocesate poate reduce semnificativ sensibilitatea la insulină a creierului la persoane sănătoase. Mai mult decât atât, această scădere a sensibilității persistă chiar și după revenirea la o dietă echilibrată. Acest rezultat evidențiază rolul crucial pe care creierul îl are în dezvoltarea obezității.
Insulina, creierul și controlul apetitului
Distribuția nesănătoasă a grăsimii corporale și creșterea constantă în greutate sunt puternic influențate de răspunsul creierului la insulină. Într-un organism sănătos, insulina ajută la reglarea apetitului, semnalându-i creierului să reducă aportul alimentar. Cu toate acestea, la persoanele cu obezitate, insulina își pierde eficacitatea în acest proces, determinând apariția rezistenței la insulină.
Insulina are mai multe roluri esențiale în organism, inclusiv facilitarea transportului de glucoză către celulele musculare pentru producerea de energie după masă. La nivelul creierului, insulina influențează mecanismele de sațietate, determinând corpul să reducă aportul alimentar. Însă nu toți oamenii răspund la fel la insulină.
Rezistența la insulină a creierului și legătura cu grăsimea abdominală
Un fenomen numit „rezistență la insulină a creierului” face ca unele persoane să aibă un răspuns slab sau chiar absent la insulină. Aceste persoane sunt mai predispuse la pofte alimentare și la acumularea de grăsime abdominală, o zonă strâns asociată cu un risc crescut de boli metabolice.
Grăsimea corporală excesivă contribuie semnificativ la apariția obezității și la creșterea rezistenței la insulină. Cu cât există mai multe celule adipoase, în special în zona abdominală, cu atât insulina devine mai puțin eficientă. Țesutul adipos eliberează substanțe care promovează rezistența la insulină, alimentând astfel un cerc vicios.
Semnele sensibilității reduse la insulină în creier pot apărea înainte de diagnosticarea obezității – adică înainte ca indicele de masă corporală (IMC) să depășească valoarea de 30. Deși IMC este utilizat pe scară largă pentru măsurarea excesului ponderal, acesta are limitări, iar confirmarea obezității trebuie făcută prin analiza distribuției grăsimii corporale.
Efectele consumului de alimente ultraprocesate în doar câteva zile
Pentru a testa impactul dietei asupra sensibilității la insulină a creierului, echipa de cercetare a oferit participanților un supliment zilnic de 1.500 de calorii, constând în ciocolată și chipsuri, timp de cinci zile. Rezultatele au fost alarmante:
- Sensibilitatea la insulină a creierului a scăzut drastic după doar cinci zile de consum excesiv de alimente ultraprocesate.
- Acest efect a persistat chiar o săptămână după revenirea la o dietă normală, sugerând că adaptările creierului pot dura mai mult decât creșterea efectivă în greutate.
- Grăsimea hepatică a crescut semnificativ în acest interval, chiar dacă participanții nu au înregistrat o creștere semnificativă în greutate.
Aceste descoperiri sugerează că obezitatea nu este doar rezultatul unei diete proaste și al lipsei de exerciții fizice, ci și al modificărilor cerebrale care afectează modul în care corpul răspunde la insulină.
Poate fi rezistența la insulină a creierului reversibilă?
O întrebare esențială rămâne: Odată instalată, poate fi rezistența la insulină a creierului reversibilă? Studii anterioare au arătat că exercițiile fizice regulate pot restabili sensibilitatea la insulină în creier la persoanele supraponderale și obeze. Deși cercetările actuale nu confirmă acest lucru pentru persoanele normoponderale, este posibil ca activitatea fizică să aibă un efect benefic și în cazul acestora.
Obezitatea – o problemă în creștere la nivel mondial
Numărul persoanelor obeze s-a dublat la nivel global în ultimele două decenii, iar tendința nu dă semne de încetinire. Deși mesajul general despre prevenirea obezității se concentrează pe alimentația echilibrată și activitatea fizică, acest nou studiu arată că rolul creierului trebuie luat în considerare mai serios.
Mecanismele care duc la obezitate sunt mult mai complexe decât s-a crezut anterior. Nu este vorba doar despre „a mânca mai puțin și a face mai mult sport”, ci și despre modul în care creierul se adaptează la schimbările din dietă și cum acest lucru poate influența comportamentele alimentare pe termen lung.
Concluzii
Aceste rezultate subliniază faptul că impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății creierului este profund și rapid. Chiar și un consum pe termen scurt poate avea efecte negative pe termen lung, ceea ce face prevenția și educația nutrițională esențiale.
Adoptarea unei diete sănătoase și a unui stil de viață activ nu trebuie privită doar ca o strategie pentru controlul greutății, ci și ca o metodă de protejare a sănătății creierului și a sistemului metabolic.
„Obezitatea nu este doar o problemă de dietă și exerciții fizice, ci și de adaptare a creierului la modificările alimentare. Acest lucru ne oferă o nouă perspectivă asupra strategiilor de prevenție și tratament.” – Stephanie Kullmann, profesor de neuroimagistică metabolică la Universitatea din Tübingen.
