Mania și hipomania: ghid complet, aplicabil azi – semne timpurii, declanșatori, plan de siguranță, monitorizare și sprijin

(Hi)mania poate debuta seducător: energie ridicată, nevoie redusă de somn, viteză la gândire, idei multe, productivitate crescută. Tocmai de aceea, primele semne sunt ușor de minimizat. Fără un plan prestabilit, euforia inițială poate evolua rapid spre iritabilitate, impulsivitate, cheltuieli riscante, conflicte, decizii care afectează munca, studiile și relațiile. Un plan clar, scris, discutat cu medicul și o persoană de sprijin, transformă „intențiile bune” în acțiuni imediate atunci când apar semnalele de alarmă.

Cum definim mania și hipomania – pe înțelesul tuturor

• Hipomanie: dispoziție euforică sau iritabilă, energie și activitate crescute, schimbări observabile de cei din jur, ≥4 zile, fără afectare severă a funcționării.
• Manie: simptome mai intense ≥7 zile sau cu necesar de spitalizare/psihotică; afectare marcată a funcționării sociale/profesionale.
  Simptome frecvente: încredere exagerată, somn redus cu senzația de odihnă, vorbire accelerată, gânduri „pe repede înainte”, distractibilitate, hiperactivitate orientată pe obiective, implicare excesivă în plăceri cu risc (cheltuieli mari, condus periculos, proiecte imprudente, comportamente sexuale riscante).

Pasul 1 – Cartografiază-ți semnele de avertizare (retrospectiv și prospectiv)

Obiectiv: să poți spune „asta e o deviere pentru mine, nu doar o zi bună”.
Analizează ultimele episoade (sau fluctuații): ce s-a schimbat cu 7–14 zile înainte?

Listă extinsă de indicii timpurii (alege ce ți se potrivește)

• Somn: dormi cu ≥2 ore mai puțin trei nopți la rând și totuși ești „plin(ă) de energie”.
• Vorbire: ritm accelerat, intervin frecvent peste ceilalți, vorbesc mult cu necunoscuți.
• Gânduri: idei multe, senzație de „claritate uluitoare”, salturi logice, planuri grandioase.
• Comportament: mai multe proiecte începute brusc, multitasking excesiv, agitație motorie.
• Senzorial: culori/sunete mai intense, libido crescut, sentiment de „sincronicitate” sau conexiune cosmică.
• Financiar: impuls de a cumpăra scump „acum”, donații sau investiții neobișnuit de mari.
• Autoevaluare: „sunt invincibil(ă)”, „nu mai am nevoie de somn”, „pot recupera oricând”.
• Relații/comunicare: postări nocturne, mesaje la ore târzii, confidențe excesive, conflicte crescute.

Sfat practic: cere feedback de la 1–2 persoane apropiate („Ce ai observat la mine data trecută înainte să o iau pe arătură?”). Notează citate concrete („ai trimis 20 de mesaje după miezul nopții în aceeași noapte”, „ai condus cu 140 km/h în orașul X”).

Pasul 2 – Creează un checklist operațional („Mood Check”) și stabilește o rutină

Checklistul trebuie să fie măsurabil, specific și verificabil.

Șablon de checklist (exemplu – personalizează):

• Dorm ≤5 h/noapte timp de 3 zile ✔/✘ (exemple: …)
• Vorbire accelerată / greu de întrerupt în 3 conversații la rând ✔/✘
• Cheltuieli neplanificate > [sumă] RON în 48 h ✔/✘
• Condus peste [viteză] km/h sau impulsuri de condus riscant ✔/✘
• ≥10 postări/comentarii nocturne sau mesaje după 23:00 ✔/✘
• „Mă simt invincibil(ă)”/nu pot sta locului ≥2 zile ✔/✘
• Nu pot adormi fără ecran chiar și după 30 min de igienă a somnului ✔/✘

Rutină:

• Verificare săptămânală (ex. duminica seara) + verificări ad-hoc când apare îndoiala.
• Arată checklistul medicului/terapeutului; dă o copie persoanei de sprijin.
• Păstrează-l în „Note” pe telefon + versiune tipărită lângă noptieră.

Pasul 3 – „Exercițiul de incendiu” cu cei apropiați (plan scris, semnat)

Scopul este să elimini ambiguitatea când apar semnele.

Elemente-cheie ale planului:

1. Semnale critice pentru care te pot opri din activitate: nesomn ≥2 nopți, cheltuieli peste [sumă], condus riscant, discurs incoerent, iritabilitate marcată.
2. Limbajul preferat: concret, non-judicativ. Ex.: „Dormit 3–4 ore/noapte în ultimele 2 nopți + 12 stories postate după 1:00. E un semn din checklist. Hai să aplicăm planul.”
3. Lanț de contact: medicul curant / medicul de familie / urgențe. Completează din timp acordul de comunicare cu medicul (Release of Information).
4. Măsuri imediate agreate: predai cardurile/cheile, pui telefonul în „mod seif”, reduci stimularea (fără evenimente, fără ecrane), medicație „la nevoie” conform prescripției, culcare devreme.
5. Loc de siguranță: unde mergi dacă stai singur(ă) și te simți vulnerabil(ă); cine te poate găzdui 1–2 nopți.

Scripturi utile pentru cei apropiați:

• „Nu spun că ești ‘prea sus’. Spun că două semne din checklist sunt bifate (somn scăzut, postări nocturne). Hai să trecem la planul de 24 h.”
• „Putem suna împreună la [numele medicului] 10 minute? Vreau să fim preventivi, nu critici.”

Pasul 4 – Declanșatori frecvenți și contramăsuri concrete

A) Evenimente pozitive și supra-stimulante

Nunți, absolviri, reușite profesionale, lansări – bucurie mare, dar jet de adrenalină.

• Planifică pauze programate și somn complet în 24 h.
• Ține aproape persoana de sprijin; semnal convenit pe WhatsApp (ex.: „STOP15” = pauză 15 min).
• Regula „1 pahar – 2 pahare” (limite clare la alcool) sau abstinență.

B) Conflicte familiale / stres interpersonal

• Tehnica „pauză de 20 de minute” când pulsul/iritarea cresc.
• Comunicare cu mesaje „eu” („când… simt… am nevoie de…”).
• Ia în calcul terapie de familie pentru reguli comune.

C) Medicație: aderență, ajustări, alternative

• Cutie pentru pastile + alarme.
• Dacă efectele adverse te descurajează, discută cu medicul despre ajustări de doză/timing sau alternative – nu opri brusc tratamentul.
• Ține o listă cu „de ce-urile” personale (somn stabil, relații, muncă) la care să revii.

D) Somnul: pilon de prevenție

• Program fix de culcare/trezire; ritual de seară (lumină caldă, ecrane off cu 60–90 min înainte).
• Sport dimineața/prânz; evită efortul intens seara.
• Dacă urmează fus orar, plan anti-jetlag cu medicul (posibilă medicație scurtă la nevoie).
• Dacă insomnia persistă, cere informații despre CBT-I (terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie).

E) Substanțe și stimulanți

• Evită stimulentele (cocaină, amfetamine), canabisul, alcoolul excesiv, cofeina după prânz.
• Dacă reducerea e dificilă, apelează la consiliere specializată sau grupuri de suport.

Pasul 5 – Protecție rapidă când apar semnele (strategie de 24–72 h)

Obiectiv: să scazi intensitatea episodului până la consultul medical.

• Reduci stimularea: fără evenimente mari, fără ecrane seara, fără muzică intensă.
• Somn întâi de toate: igienă strictă + medicație „la nevoie” conform prescripției.
• Energia, canalizată: plimbare alertă dimineața, stretching, activități liniștitoare (ordine ușoară în casă, puzzle, lectură calmă).
• Garduri de siguranță:
  • Financiar: limite pe card, dezactivează „autofill”, depozitează cardurile la persoana de sprijin; cumpărături doar cu listă.
  • Condus: predă cheile; folosește transport public/ride-share.
  • Comunicare: „cuier” pentru telefon după 22:00; dezinstalează temporar aplicațiile sau lasă parolele la persoana de sprijin.
• Perspectivă externă: sună prietenul desemnat/terapeutul; nu amâna „până dimineață”.

Lucrul cu profesioniștii: tratamente și terapii care ajută

• Medicație de fond: stabilizatori ai dispoziției (ex. litiu, unele anticonvulsivante) și, după caz, antipsihotice atipice – conform recomandărilor medicului psihiatru. Scop: reduc riscul de recădere și severitatea episoadelor.
• Psihoterapii cu dovezi:
  • CBT – identifică tipare de gândire/comportament care preced episoadele, creează planuri de reducere a riscului;
  • CBT-I – protocol specific pentru insomnie;
  • Terapie interpersonală (și versiuni pentru bipolaritate) – comunicare, roluri, tranziții;
  • Terapie de familie – educație, reguli comune, scăderea tensiunii;
  • Grupuri de suport/advocacy – reduc izolarea, cresc abilitățile de coping.

Semnal de alarmă: dacă apar idei suicidare sau pericol imediat, apelează 112 sau mergi la cel mai apropiat serviciu de urgență. Ajutorul prompt salvează vieți.

Organizare avansată: șabloane și mini-proceduri utile

A) „Cardul roșu” pentru portofel / ecran blocare

• Diagnostic: tulburare bipolară, risc de (hipo)manie
• Persoană de contact: [nume, telefon]
• Medicul curant: [nume, telefon]
• Alergii/medicații esențiale: [lista scurtă]
• Spital preferat: [nume, adresă]

B) „Protocol 10–10–10” la primele semne

• 10 minute: respiră, hidratează-te, notează 3 semne concrete observate.
• 10 minute: notifică persoana de sprijin („am bifat X și Y din checklist; trec la plan”).
• 10 minute: programează somnul (ora, rutina), oprește notificările, pregătește camera.

C) „Contract financiar” cu tine și cu un apropiat

• Plafon zilnic/săptămânal de cheltuieli (card separat cu sumă limitată).
• Achiziții > [sumă] doar după discuție cu persoana de sprijin + „peste noapte” (no same-day buy).

D) „Pauza digitală inteligentă”

• Aplicații mutate pe a doua pagină, fără badge-uri, fără push;
• „Aplicație seif” pentru parole;
• Ferestre de utilizare: ex. 30 min/zi la ore fixe, niciodată după 21:30.

Muncă, școală, viață: cum setezi așteptări realiste

• Anunță un coleg/mentor de încredere că vei opera uneori „cu frâna trasă preventiv”.
• Cere flexibilitate temporară (taskuri mai bine definite, dead-line-uri intermediare).
• Păstrează un „backlog de idei”: nu toate ideile bune au nevoie să fie implementate în 48 h.
• Împarte sarcinile mari în pași mici; marchează „done” zilnic pentru feedback pozitiv sănătos.

Întrebări frecvente (FAQ)

„Dacă încep să mă simt mai bine, pot renunța singur(ă) la tratament?”
Nu. Discută mereu cu medicul – oprirea bruscă poate declanșa un episod.

„Cum deosebesc o zi bună de începutul unei hipomanii?”
Checklistul ajută: număr, durată, impact. Două–trei semne, repetate câteva zile, care îți schimbă programul, sunt un steag roșu.

„Mi-e teamă că îmi ‘tai aripile’ creativității.”
Planul nu interzice creativitatea; o dozează. Notezi ideile, le revizuiești în eutimie, alegi ce păstrezi.

Mesaj-cheie

(Hi)mania se gestionează mai ușor în primele 24–72 de ore. Fă-ți planul acum, discută-l, pune-l în practică de câte ori e nevoie. Progresul nu înseamnă perfecțiune, ci recunoaștere timpurie + pași mici, consecvenți.

via Kim Pape, cercetătoare aflată la început de carieră, cu trăire directă a tulburării bipolare; Sheri Johnson, Distinguished Professor of Psychology și directoare a Cal Mania (CALM) Program, University of California, Berkeley.