Idealul iubirii necondiționate este unul nobil. Vrem să fim iubiți așa cum suntem și poate ne-am dori să ne vedem capabili de iubire dezinteresată sau altfel spus să oferim dragostea necondiționată.
Dragostea necondiționată sună ca un concept ușor de înțeles. Aruncăm cuvântul cu ușurință, totuși, fără a ne gândi cu adevărat la ceea ce presupune cu adevărat. Nu este întotdeauna ușor și poate să nu vină natural. Trebuie să alegi să iubești necondiționat dacă vrei să o menții în timp. Trebuie să te angajezi în dragoste necondiționată dacă vrei să treci peste vremurile grele.
Dar există și conceptul de dragoste condiționată pe care unii îl ignoră sau refuză să îl recunoască. Dragostea condiționată este un tip de iubire pe care îl oferi în funcție de ceea ce crezi că cineva merită. O dai atunci când cineva se comportă în felul în care îți place. Ei fac ceea ce vrei tu să facă sau îți oferă ceea ce vrei să ai. Apoi, dacă nu reușesc vreodată să îți ofere asta, îți retragi sentimentele de afecțiune și pasiune și actele tale de dragoste și intimitate.
Când cineva te iubește doar atunci când le faci pe plac, este ușor să fii prins în încercarea de a fi perfect. Problema este că perfecționismul este asociat cu afecțiuni mentale precum depresia și anxietatea. Un studiu a arătat o legătură între perfecționism și problemele legate de alcool la studenți. Deci, perfecționismul nu este tocmai un lucru pozitiv.
Dragostea necondiționată sună grozav, dar ce este? Ne referim la ea tot timpul. De exemplu, ai auzit vreodată pe cineva spunând: „Dacă faci asta pentru mine, te voi iubi pentru totdeauna?” Este o glumă, desigur, dar evidențiază o eroare comună despre iubirea necondiționată. Dacă trebuie să câștigi dragostea, aceasta nu este necondiționată.
Iubirea necondiționată este iubire fără condiție. Ai putea defini iubirea necondiționată ca a iubi pe cineva:
- Indiferent de greșelile lor
- Chiar și atunci când nu merită dragoste
- Indiferent ce fac ei
- Când ei sunt cu tine chiar dacă nu sunteti fizic unul langa altul
- Pentru restul vietii tale
- Cu excluderea celorlalți iubiți
Definiția iubirii necondiționate arată clar că nu iubești pe altcineva din motive temporare. Baza iubirii necondiționate nu poate fi ceea ce face cineva, unde se află cineva sau cât timp trece. Deci ce este?
Dragostea necondiționată vine din recunoașterea și aprecierea ta a cine este cineva ca persoană. Îți poți iubi copilul necondiționat în funcție de rolul tău de părinte. Este o iubire altruistă care este oferită mai degrabă în beneficiul celuilalt decât pentru al tău.
Această definiție a iubirii necondiționate explică de ce ne comportăm așa cum ne comportăm atunci când iubim necondiționat. Iată câteva dintre lucrurile pe care le-ai putea observa dacă cineva are acest tip de dragoste pentru tine.
- Acţionează în interesul tău.
- Ei se comportă în moduri care sunt in interesul tău chiar și atunci când nu este neapărat în interesul lor
- Ei arată compasiune pentru tine atunci când te lupți, indiferent dacă ți-ai cauzat dificultățile sau nu.
- Ei te încurajează să trăiești o viață bună fără a pune presiune pe tine pentru a le îndeplini așteptările.
Când cineva te iubește fără o condiție, îți oferă un cadou minunat. A te simți complet iubit te avantajează în mai multe moduri.
A fi iubit neconditionat iti poate imbunatati in mod dramatic stima de sine. Nu este doar pentru că te simți apreciat de altcineva, deși asta face parte din ceea ce îți îmbunătățește stima de sine. De asemenea, pentru că acea persoană te învață prin exemplu cum să te iubești. Ei subliniază prin acțiunile lor că ești demn de iubire doar pentru că ești tu. Îți dai seama, poate pentru prima dată, că nu trebuie să dovedești nimic nimănui sau să îndeplinești niște standarde ridicol de înalte pentru a fi iubit.
Dragostea necondiționată te poate ajuta să înveți și să crești ca persoană. De ce? Motivul este parțial că acea persoană îți oferă o bază sigură. Știind că este acolo pentru tine, indiferent de ce se întâmplă, te simți în mod natural mai liber să explorezi. Simți mai puțină teamă că te confrunți cu provocări dificile.
Iubirea necondiționată îți oferă beneficii și pentru tine. Te ajută să experimentezi bucuria pentru altcineva, crescându-ți bucuria în același timp. Te bucuri de realizările lor, dar simți și o legătură care depășește realizarea.
Când iubești pe cineva din toată inima, devii mai empatic și mai plin de compasiune. Este mai puțin probabil să judeci alți oameni în funcție de circumstanțele lor de viață. Așadar, îți oferi mai multe oportunități de a cunoaște oameni care sunt diferiți de tine. Frumusețea asta este că trăiești o viață mai bogată, mai plină.
Din păcate, a iubi necondiționat ne poate provoca dezamăgire și rușine atunci când idealul nostru nu se potrivește cu realitatea a cât de dificil – sau poate imposibil – este să iubim necondiționat.
Copiii trebuie iubiți fără condiții. Pe măsură ce se luptă prin viață, trebuie să avem o răbdare nesfârșită – respirând adânc și oferind îndrumări în mod repetat. Întruchipând o prezență constantă iubitoare și acceptabilă, creăm un climat pentru un atașament sigur. Ca adulți, ne dorim și avem nevoie de relații sigure. Deschizându-ne inimile, vrem să avem încredere că un partener iubit sau un prieten loial va fi acolo când vom avea nevoie de ei.
Cu toate acestea, dacă ne îndreptăm atenția prea des și exclusiv la o singură persoană pentru a ne satisface toate nevoile (de acceptare, apartenență, sens), este posibil să ne așteptăm la ceva ce o persoană nu poate oferi. Dusă la extrem, aceasta dorință poate fi transformată ca în rugămintea tăcută a copilului narcisist: Iubește-mă și furnizează ceea ce am nevoie… în ciuda felului în care te tratez.
Agățandu-ne de un sentiment că acest lucru ni se cuvine, putem ajunge rapid la situații de învinovațire sau furie atunci când nevoile partenerului nostru se ciocnesc cu ale noastre. La bine și la rău, dragostea matură nu poate prospera decât în anumite condiții. Așa cum un trandafir are nevoie de mult soare, apă și substanțe nutritive pentru a supraviețui și a înflori, nu ne putem aștepta ca dragostea să prospere în condiții sterile sau ostile. Trebuie să existe (suficientă) reciprocitate.
A iubi nu înseamnă a oferi întotdeauna ceea ce dorește o altă persoană, a accepta neobosit și a nu avea nevoi proprii. O viziune imatură asupra iubirii ne impune obligația de a satisface fiecare nevoie, de a alina fiecare durere și de a ne conforma oricărei cereri – dat ajungem in final să ne reproșăm că nu am evoluat spiritual dacă nu ajungem la acel ideal.
Provocarea în fiecare relație sănătoasă este să răspundem la nevoile partenerului nostru, în timp ce ne afirmăm propriile nevoi și dorințe. Aceasta înseamnă să ne onorăm suficient pentru a avea limite și a stabili limite – să fim dispuși să răspundem cu propriul nostru „da”, „nu” și „poate”.
A iubi înseamnă a fi sensibil la spațiul dintre noi și ceilalți – a fi respectuos, atenți și în acord cu sentimentele și dorințele celuilalt. Înseamnă să încetinim, să rămânem conectați cu corpul nostru și să ne lăsăm să fim afectați de ceea ce simt și doresc alții.
Dragostea ne cere să luăm în serios cererile altuia și să îl facem fericit dacă putem face acest lucru fără să ne facem rău. Nu înseamnă să te simți obligat să spui mereu „da”. Dar înseamnă că refuzul unei cereri trebuie făcut cu respect și sensibilitate, mai degrabă decât într-un mod dur sau disprețuitor, ceea ce dăunează încrederii. Sau înseamnă să rezolvăm lucrurile astfel încât ambele nevoi să ne poată fi satisfăcute.
Dragostea necesită o prezență extinsă și spațioasă. Nu poate înflori dacă ignorăm sau minimizăm nevoile partenerului nostru. Dar nici nu poate prospera dacă ne negăm propriile noastre dorințe, care pot crea resentimente. O parte a unei legături iubitoare este să avem încredere că partenerul nostru este suficient de puternic pentru a experimenta o dezamăgire ocazională atunci când nu suntem înclinați să fim acomodativi – și să ai încredere că a fi sinceri cu noi înșine nu va deteriora relația, atâta timp cât o facem cu amabilitate.
O relație sănătoasă nu înseamnă fuziune sau impartasirea tuturor problemelor ca fiind comune acum. Suntem oameni separați, care au diferențe care necesită respect. Viziunea populară a iubirii necondiționate nu reușește să recunoască importanța dezvoltării toleranței la frustrare, atunci când lucrurile nu merg așa cum le facem ? Relațiile devin mai puternice atunci când amândoi avem capacitatea de a ne auto-liniști – a avea grijă de noi înșine din punct de vedere emoțional atunci când alinarea de la alții nu este la îndemână.
Dragostea nu poate însemna că partenerul nostru trebuie să-și refuze dorințele pentru a ne acomoda. Nici nu poate însemna să ne suprimăm propriile dorințe pentru a purta insigna spirituală de a onora faptul ca ar trebui sa iubim necondiționat. În acest fel, parteneriatele sunt echivalente cu dansul cu focul. Există focul nevoilor arzătoare ale altuia și acel foc al propriilor noastre dorințe. Lucrul cu modul în care dorințele noastre interacționează este o parte centrală a artei de a iubi.
Dragostea nu poate prospera fără o conștientizare curajoasă de sine și o onestitate riguroasă de sine. Este „nu” rambursarea noastră pentru rănile percepute? Perpetuăm o luptă pentru putere? Am stocat rănile și resentimentele care se scurg?
Relațiile sănătoase necesită cunoașterea sentimentelor noastre, a limitelor și a motivațiilor noastre..
Cel mai mare cadou pe care îl putem oferi unei alte persoane este darul creșterii noastre personale. Cu cât ne cunoaștem mai mult pe noi înșine și dezvoltăm curajul și abilitățile de a ne comunica experiența interioară, cu atât încrederea și dragostea pot înflori mai mult.
Poate fi neînțelept și imposibil să iubim necondiționat în sensul de a rămâne cu un partener, indiferent cât de prost ne tratează, sau cât de distructiv este pentru noi.
Dragostea necondiționată ca părinte
Când erai copil, s-ar putea să te fi simțit respins de părintele tău când te-au pedepsit sau când ți-au dezaprobat comportamentul. Unii părinți își resping copiii și își retrag dragostea în astfel de momente.
Alți părinți trag o linie distinctă între atitudinea lor față de comportamentul tău și dragostea lor față de tine ca fiind copilul lor. Asta este iubirea necondiționată, acea iubire pură care vine în ciuda comportamentului și a circumstanțelor. Totuși, ei trebuie să vă ofere reguli care să vă ghideze comportamentul și să începeți pe calea cea bună în viață.
Deci, cum poți să-i oferi copilului tău dragostea de care are nevoie fără a fi prea permisiv? Iată câteva sfaturi parentale pentru a oferi dragoste necondiționată:
- Amintiți-vă că chiar și copiii mici sunt indivizi cu propriile nevoi, abilități și personalități.
- Când copilul tău se comportă greșit, fii explicit cu privire la ceea ce a greșit, anunțându-i în termeni nesiguri că încă îl iubești.
- Arată prin acțiunile tale că vrei tot ce este mai bun pentru ei.
- Sărbătorește cu ei victoriile, amintindu-ți că sunt realizările lor și nu ale tale.
- Permiteți-le să facă greșeli fără a îi judeca pentru absolutntot ceea ce fac.
- Iubește-te necondiționat pentru a-i învăța prin exemplu cum să se iubească pe ei înșiși în același mod.
Cum să iubești un partener într-un mod necondiționat ?
Este foarte greu să iubești un partener romantic într-un mod necondiționat. Viața pare să stea în cale atât de des. Vin și alți potențiali parteneri. Viața poate deveni atât de agitată încât pierzi din vedere ceea ce înseamnă partenerul tău pentru tine. Pe lângă toate acestea, partenerul tău nu este perfect. Nimeni nu este și nu ajută cu nimic când îți împingi așteptările asupra lor.
Un lucru care este diferit la dragostea romantică față de iubirea parentală este că s-ar putea să nu dureze atât de mult. Odată ce ești părinte, ești părinte pe viață. Partenerul tău romantic nu va face neapărat parte din viața ta până când vei muri. Cum te descurci cu știința că tu sau partenerul tău s-ar putea răzgândi oricând cu privire la relație?
Iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a iubi pe cineva necondiționat:
- Bazează-ți dragostea pentru ei mai degrabă pe ființa lor interioară decât pe atractivitatea lor fizică.
- Nu îi abandona atunci când pasiunea dispare temporar. Amintiți-vă că pasiunea este o emoție puternică pe care puțini oameni o pot susține uniform pentru perioade lungi.
- Recunoaște-le locul în viața ta în momentele bune și cele rele.
- Fii o sursă constantă de confort și sprijin pentru ei.
- Acceptați-i așa cum sunt, fără a le judeca caracterul. Când dezaprobați un comportament, amintiți-vă că un comportament nu este totalitatea lucrurilor care ii fac să fie ei
- Oferă-le empatie, chiar dacă trebuie să te îndepărtezi din prezența lor din cauza comportamentului lor rău.
Este dragostea necondiționată o utopie ?
