Scor test cum stai cu furia
Pentru a-ți calcula scorul, acordă-ți câte 1 punct pentru fiecare răspuns „Adevărat”.
Rezultate test cum stai cu furia
Un scor de 0-6 puncte: Ai un grad mediu de ostilitate pe care ești dispus să o manifești față de alții.
Un scor de peste 6 puncte: Ai o intensitate a furiei peste medie și ți-ar prinde bine să afli ce anume o declanșează. S-ar putea ca felul în care îți exprimi sentimentele să-ți crească nivelul de ostilitate. Probabil că ai avea de câștigat dintr-o eliberare mai controlată a acestei emoții volatile.
Notă: Există mereu posibilitatea ca introducerea la un test să-ți dezvăluie anumite indicii cu privire la ce ar trebui să răspunzi, influențându-te în mod inconștient să dai răspunsuri despre care știi că sunt aprobate în plan social. Dacă tu crezi că așa s-a întâmplat, roagă pe cineva apropiat să facă testul în locul tău, apoi compară răspunsurile tale cu ale persoanei respective.
Interpretarea rezultat test cum stai cu furia
Animozitatea socială este atât de răspândită, încât unii experți s-au obișnuit să o vadă ca pe o trăsătură înnăscută. Dar această credință s-a schimbat. Dr. Karen Horney, discipol al lui Freud, a susținut că furia nu este o trăsătură înnăscută, ci o reacție dobândită prin experiență, mai ales în relația cu părinții.
Horney a teoretizat că oamenii au o capacitate înnăscută de agresiune, iar aceasta se declanșează atunci când cineva se confruntă cu părinți sau tutori indiferenți, imprevizibili sau care se amestecă în treburile sale. Un copil care crește într-un asemenea mediu devine reținut, ferindu-se să-și exprime frustrările sau animozitatea, și, prin urmare, își reprimă aceste emoții până în punctul în care ele pot stimula sentimente de vinovăție și de lipsă a valorii personale. Această rețea emoțională complexă îi întreține copilului o relație de dragoste—ură, pe care el o soluționează în trei feluri: prin a se orienta către alții (într-o încercare de a-i mulțumi sau de a-i împăca); prin a se orienta împotriva altora (fiind antisocial și dominator); sau prin a se îndepărta de alții (adoptând un comportament rece și distant).
Din nefericire, noțiunile legate de furie, de cauzele acesteia și de felul în care ar trebui exprimată sunt extrem de diferite. De pildă, întrebarea 11 din testul nostru se referă la cum ar trebui exprimată furia pentru a o potoli. Dr. Jack Hokenson tratează această temă în cartea sa, The Dynamics of Aggression, în care rezumă studiile ce arată că descărcarea furiei nu îi reduce întotdeauna efectele nocive. De fapt, dacă oamenii aflați în conflict nu reușesc să identifice originea emoțiilor lor, conflictul se poate doar înrăutăți.
În plus, ostilitatea spontană (pusă în discuție de întrebarea II) este potolită mai bine prin stăpânire de sine decât printr-o manifestare de furie. Un studiu realizat de M.K. Biaggio la Universitatea din Idaho a scos la iveală că studenții iuți la mânie erau totodată mai puțin stabili în plan emoțional decât cei care dădeau dovadă de autocontrol.
Oamenii care răspund cu „Adevărat” la majoritatea întrebărilor din testul nostru tind să manifeste mai multă ostilitate decât cei care răspund cu „Fals”. Și asta pentru că sunt probabil neprietenoși, neîncrezători și nu foarte activi social. În acest grup, nivelul de autosuficiență este ridicat — acești oameni tind să evite situațiile în care alții ar putea profita de ei.
După luarea în calcul a tuturor aspectelor, majoritatea behavioriștilor sunt de acord că ostilitatea pe care o exprimăm față de cei din jur este probabil un transfer al propriei nemulțumiri față de viață. Un studiu realizat de publicația Psychology Today a descoperit că oamenii în general susceptibili sunt totodată și cei mai predispuși la singurătate, depresie și o stimă de sine scăzută. Într-adevăr, cercetările arată că animozitatea este corelată direct cu o stare emoțională precară.